- Acasă
- Felix Rian Constantinescu
- Acum cerul
Acum cerul
duminică, 01 martie 2020
ACUM CERUL
29 Februarie 2020+
Lui Geo Dumitrescu...
Motto:
All right guyz,
we're out of here!!
Good morning, Viet Nam
Tutti cantavano, tutti…
Monica Vitti
Acum cerul
Nu te poți pregăti pentru cer
Nu te poți pregăti pentru cer
Nu te poți pregăti pentru cer
Nu te poți pregăti pentru cer
Nu te poți pregăti pentru cer
Nu te poți pregăti pentru cer
Nu te poți pregăti pentru cer
Dumnezeu te pregătește pentru cer.
Polițistul
De ce să te temi de el
Sărmane miel
El nu e decât un cățel
Ce te-ndeamnă pe cale
Tu să-i spui adevărat
Nu plânge de ești certat
Că te ceartă Dumnezeu
Pentru păcatul tău
Și de vei fi pedepsit
Tot vei fi și miruit
Mai puțin de ai făcea
Mai puțin el ar îmbla.
Cerul văzut prin gratii
Am spus cerul văzut prin gratii nu grații
Dacă nu ei trăit așa ceva nu poți să pricepi
Și gratiile sunt cu înțeles sudate să te vinzi
Sau să te mântui le aveam în heblu în ochi
Dar cerul meu era la fel de albastru ca și cerul tău
Spital + închisoare gratiile sunt acolo arzându-ți
Ochii cu fierul lor roșu cerul văzut prin gratii
Cerul văzut prin gratii + cerul văzut prin gratii...'
Dej. Martir național 1$65
Motto:
Nu pentru pătule nici pentru pogoane
Nici pentru+o lopată grea de rumenă pâine
Ci pentru cerul tău liber de mâine
Ridică+te Gheorghe ridică+te Ioane
Radu Gyr (+1975)
Mănânc și plâng, mănânc.
Nicolae Labiș
84'85+86'L"87d88_
FELIX + Vaca și vițelul +86
Un martir național e martir național
Nu contează cine e trebuie mort
Pentru poporul român uite ce-ți ofer eu
Gheorghe Gheorghiu Dej judecății tale
Ilegalist, comunist, țigan, Lider,
Care i-au fost faptele? Rele și bune
I-a-nchis pe toți dar doar o coardă
De-ar vibra la ce îți govoresc
Sighetul cu somitățile închise la moarte
Și preoții și episcopii greco+catolici maturători
Și confesori asta una apoi la destalinizare
A fost uman cu Ana Pauker dându-i o pâine
A lăsat-o pe bunica mea fără buletin până în 57
Cea din Cernăuți și a scos cât a putut de repede
Armata Roșie din România câtă este cu Sov+Rom
Cu tot și ultimul lucru pe lângă 60 și 64 e moartea pentru independență...'
Camera mamei e ca un ring de box
Camera mamei e ca un ring de box
Albastru precum creierul meu bolnav
Amețit de angoase turbo, gânduri și medicamente
Injecții pentru o minte mai bună dar
Cu mintea terci de pumnii metafizici
Ai trecutului sper la o viață după viață
În care nu voi mai purta semnul lui Cain
Ci mâna mare a mamei ma va mângâia pe frunte.
Holocaustul autist
{Holocaustul Copiilor Mariei}
I think that the problem is that the Israeli government don t see the Palestinian as equal...
Occupation 101 ' 2006
Azilul de copii.
Mama, după ce îmi promisese, m-a luat ieri cu dânsa la azilul de copii de pe bulevardul Caldocco. Voia să roage pe directoare, să primească pe surioara cea mică a lui Precossi.
Nu văzusem niciodată un azil. Îmi plăcu foarte mult.
Erau două sute de copii și băieți, și fetițe, așa de micuți încât băieții noștri din clasa I par a fi oameni mari pe lângă ei.
Sosirăm tocmai când intrau doi câte doi în sala de mâncare. Acolo erau două mese foarte lungi, cu o mulțime de scobituri rotunde și în fiecare scobitură se afla câte un castronaș negru, plin cu supă de orez cu fasole, și cu o linguriță de cositor lângă castronaș.
Câte unii se împiedicau de prag, cădeau și rămâneau întinși până ce venea vreo profesoară, să-i ridice de jos.
Alții se opreau la câte un castronaș, crezând că acolo e lo-cul lor și îmbucau repede câte o lingură de supă. Profesoara le striga:
— Înainte!
Porneau, dar la trei pași mai departe, îmbucau iar o altă lingură și ciuguleau așa, mereu în treacăt, jumătate din ciorba altora până ce ajungeau la a lor.
În fine, după multă trudă și după strigătele neîncetate de: Haideți înainte! îi rânduiră pe toți și rugăciunea începu.
Dar cei din urmă, care, ca să se roage, trebuiau să stea cu spatele spre blid, își frângeau gâtul uitându-se cu coada ochiului, ca nu cumva să le ia altul din mâncare, și se rugau așa cu mâinile încrucișate; cu ochii, când spre cer, când spre masă; iar cu gândul tot la mâncărică.
În sfârșit, începură să mănânce. Ce haz aveau! Unul mân-ca repede cu două lingurițe; altul se îndopa cu mâinile; mulți scoteau fasolea bob cu bob și o băgau în buzunar; alții, dim-potrivă o înfășurau într-un colț al șorțului și o strângeau între mâini ca să o facă cocă.
Erau și câte unii care nu mâncau, ca să se uite după muș-te. Unii tușeau și stropeau cu orez jur împrejur.
Parcă ar fi fost un coteț cu pui de găină.
Dar era drăgălaș lucru, să vezi nouă șiruri de obrăjele ru-mene, mai ales fetițele cu părul legat în vârful capului, cu panglicuțe roșii, verzi sau albastre.
O profesoară întreabă pe vreo opt fetițe:
— Unde crește orezul?
Câteși opt deschiseră gura plină de ciorbă și răspunseră cântând:
— Crește în apă.
Profesoara strigă:
— Mâinile sus! Ce frumos fu atunci să vezi atâtea brațe mi-titele ridicând în sus niște mânușițe albe și roze, care acum vreo câteva luni erau încă în fașă: păreau niște fluturași!
Li se dete apoi recreație și își luară toți coșulețele în care, mamele lor le pusese câte ceva. Ieșiră în grădină și se împrăștiară, scoțând din coș merindele lor, pâine, prune opă-rite, nițică brânză, un ou răscopt, mere, năut, o aripă de pui. Într-o clipă, toată grădina se umplu de fărămituri, ca și cum s-ar fi dat de mâncare păsărilor.
Mâncau, care de care mai ciudat. Unii păreau a fi niște ie-purași, alții șoricei, pisici care rod, ling, și sug. Un băiețel avea în mână o bucățică de franzelă și o freca ușor cu o moșmoană. Fetițele strângeau în mâini firimituri de brânză moa-le, care țâșneau printre degete ca laptele și le curgeau pe mâneci. Ele nici nu băgau de seamă. Alergau și se întreceau cu coșulețele în dinți, ca niște cățeluși. Unii scobeau un ou răscopt cu o nuielușă, parcă ar fi vrut să găsească în el vreo comoară. Răspândeau jumătate din ou pe jos, apoi culegeau fărâmiță cu fărâmiță, cu o răbdare de ai fi zis că sunt mărgă-ritare. Pe lângă cei care aveau câte o mâncare mai aleasă, se strângeau câte zece și stăteau cu nasul în jos, uitându-se la coșuleț, parcă ar fi văzut luna în puț.
Erau vreo douăzeci în jurul unui băiețel d-abia săltat de la pământ, care ținea în mână o acadea, și toți se rugau de el, să-i lase să-și frece pâinea de acadea; dar el îi lăsa pe unii, iar celorlalți le da numai degetul să-l sugă.
Venise și mama în grădină și mângâia când pe unul, când pe altul. Mulți se grămădiră pe dânsa și stăteau cu ochii în jos, cu buzele întinse cerându-i o sărutare; păreau că se uită la etajul al treilea.
Unul din ei vru să-i dea o felie de portocală din care muș-case, altul, o cojiță de pâine. O fetiță îi dete o frunză. O altă fetiță îi arătă foarte serios vârful degetului, unde-și făcuse la o lumânare o arsură, care de-abia se vedea. Îi arătau niște gângănii așa de mici, încât nu știu cum putuseră să le aducă, bucățele de dopuri, năsturei de pe la cămăși, floricele smul-se de prin glastre și altele.
În timpul acesta se întâmplau o mulțime de încurcături care făceau pe profesoare, să alerge îngrijorate de la unul la altul. Fetițe care plângeau pentru că nu puteau să desfacă un nod de la batistă, altele care se băteau și se zgâriau cu un-ghiile pentru două semințe de măr. Un băiețel căzuse cu fața în jos pe un scăunel răsturnat și țipa pentru că nu mai putea să se ridice. Înainte de a pleca, mama luă în brațe pe câte unul, și atunci alergară toți, din toate părțile, ca să-i ia și pe ei. Erau plini pe obraz cu gălbenuș de ouă, cu zaharicale, cu zeamă de portocale. Care mai de care s-o apuce de degete, ca să se uite la inele, să-i scoată lanțul, să-i vadă ceasornicul; altul voia s-o apuce de păr.
— Băgați de seamă! O să vă murdărească rochița, îi ziceau profesoarele.
Dar mamei puțin îi păsa de haine, îi săruta pe toți și aceștia se grămădeau cu brațele întinse, strigându-i:
— Adio! Adio!
Izbutirăm cu greu să ieșim din grădină.
Ei alergară toți și puseră obrajii la grilaj, ca s-o vadă trecând! Îi întindeau mânușițele printre drugi, voind să-i mai dea cojițe de pâine, bucățele de brânză, moșmoane, și stri-gau cu toții:
— Mai vino și mâine!
Mama, trecând, puse încă mâna pe acele sute de mâini întinse ca pe o coroană de trandafiri și ajunse în uliță, plină de firimituri, cu rochia pătată, mototolită, ciufulită, cu mâini-le pline de flori și cu ochii plini de lacrimi, mulțumită ca și cum ar fi ieșit de la o serbare. Eram departe și tot se mai au-zea ca un ciripit de păsări:
— Adio! Adio! Vino și mâine!
Cuore Inimă de Copil de Edmondo de Amicis
De mult timp mă urmărește o imagine
De la spitalul de vizavi Copiii muncind
Tăind lemnele și clădindu-le în cruce
Unele peste altele ca într+o rugăciune
Sculptură e un memorial al unui popor
Exclus pentru că părinții nu știu să crească
Un copil autist nu cer să intre în lumea lui
Așa că mai bine îl urcă pe trenul singurății
Singur cu sine cu noii săi frați și cu medicii
Dar nu e acesta un Holocaust vechi de când
Lumea care a fost condamnat de toți proorocii?
Da + l-am cunoscut pe Nickel si regretul său era căsătoria...
Iarbă imaginară
Vad pe tavan un câmp cu iarbă prin care merg
Oprindu-mă să văd un brusture din copilărie
Ori spinii inalti si uscati negri ca poemele trakliene
O floare oarecare careia mereu ii uit numele
Galbena sau albastră ca cea ce a crescut la mormant
La mama în vara după moarte chiar în fața crucii
Mici pătrate de lemn sunt vremuri grele dar azi mi-am
Aflat Frica + Sa nu pierd Cerul și pe Maria Maiastra.
Al doilea obsedant deceniu
Poem scris în zi de sabat
Trăim în anul 1959 și dacă nu vedeți
Oamenirea urlă după o schimbare
Nu a vieții ci a morții pe care o trăim toți
Se întorc copiii încrâncenați din spitale
La părinți cu PTSD și războiul trecut
Toți avem ceva de spus fie de e o jignire
Un deceniu apocaliptic de la moartea mamei
Oamenii trăiesc în frică de stat o viață
Va fi oare un nou Sens al iubirii 1960
O deschidere a închisorilor pline și spitalurilor
Nedrepte va înțelege omul ce înseamnă Om
Ori vom muri toți tinerii întâi pe front?
2020
Biserica bolnavă
Larei Fabian
Nu mi-ai privit niciodată chipul
Puțini au făcut-o așa că mă voi
Ruga singur cu cine îmi va fi
Prieten
Nu mi-ai auzit niciodată glasul
Nici tăcerea ți-e frică de templul
Meu așa că te las pe autobanda
Ta
Ca rușii de altadată îmi voi face
Propria biserică împreună cu
Medici și tot ce sper sunt Fericiri
Psalmul 1
Și de va fi o Marie va fi o Marie
Bolnavă o Matcă ill iubită de
Albinele toate și Prisăcari te
Rog roagă-te!
Crucea înstelată
Hristos a fost răstignit în Calea Lactee
Cine i-a numărat pașii pe ape?
Un om sărman l-a întâlnit cândva
Și și-a recăpătat vederea neavută
Isus Hristos a fost răstignit de Romani
Pe o cruce de stele țintată pătrată.
Ieșire 40
E ora 6 dimineașa și stau inaintea ușii închise
Cu chipul ras de ceva vreme și cu coama de cal indian
Deasupra ușii e o firmă pe care scrie Ieșire
Sunt în mantaua Stalingrad+Siberia și aștept
Prindu-mă în ușa de termopan 2005 cu reflexie dublă
Brusc constat uimit cât seamănă chipul meu îmbătrânit
Cu al Arhanghelului Gabriel din icoana rusească sec. XII.
Iubirea lui Abderrahman
Eu îmi aleg un drum de tristețe între Medina și Mekka
Un drum de lacrimi mari de sânge în loc de vin și râs
Un drum de poeme monoteiste mereu întrerupte
În tăcerea rugăciunii când mă gândesc la soția mea
Poetă ca și mine dar ca la șah când eu sunt la Mekka
Ea e în Medina și parcă lui Abu bakr nu-i e milă de noi.
Mama
Mama mea s-a căsătorit târziu
Nu găsise omul deștept asta a fost
Dar la nuntă avea părul cu bucle
În harta României Adevărate
Și Steaua Roșie de deasupra lor
Căzuse devenind o stea neagră.
Poem argentinian
O oboseală cronică
Unde vom scăpa de massmedia?
Atâta regret pentru un pui de vrabie
Și cât te iubeam
Un plânset un scâncet un lacrima un sensucht
Un saudade universal
O durere.
Adevărul
Oamenii nu sunt pregătiți în fața adevărului
În fața bolnavilor în fața sfinților în fața spovadei
Ce e trist pentru că adevărul este libertate
Oricât ar fi de greu de îndurat din fața adevărului
Un lucru pe care l-am auzit într-o casă de jale
-Eu zic să ne respectăm... îl învăț azi.
Descărcare sufletească
Un romani a spus ca sunt o cobra
Și am înțeles că sunt ca faraon
Dar de fapt sunt crucile din palmă
Și vecinicia sfântă căci pentru el
Cobra este sfântă nu era băiat rău
Dar n-am înțeles o lună până am dat
De Dreptul și de avva Ammona tatăl meu
Ascultă-mi rugăciunea Iisuse fiul meu
Nu da inapoi de la plânsul meu Marie
Mama mea că veacuri de dor au trecut..
Dor de Zam. Unui conchistador
Poate ți se pare ciudat prietene
Dar abia am venit din greu
Și deja mi-e dor de spital
Ca de acasă e ușor de înțeles
Am văzut atâta suferință împărtășită
Între pacienți și personal singuri și excluși
Părăsiți acolo încât pricep
De ce mi-e dor de Zam
Și mă simt ca Mascarita departe
Între los machiguengas spunându-le
Povești graduale până la cea despre Isus
Și mă întreb din ce trib ești tu prietene.
Îndârjit
Doamne am fost în casa păcătoșilor
Și au arat și pe fruntea mea îndârjit
Sunt am venit din colonia penitenciară
Pentru tine Doamne doar pentru Tine
Acum am ajuns ca nenea Zdrăilă
Puțin îmi lipsește copiii să-mi fie vrăjmași
Dar duc lupta credinței și nu mă tem
Dar îmi pare rău că mi-am pierdut ușurința vieții.
Omul bolnav
Omul a fost făcut bun și liber dar a păcătuit
Și apoi s-a îmbolnăvit acesta este un adevăr
Universal fiecare om este la fel de bolnav
Nu putem decât să ne folosim talentele
Asperger și să ne sprijinim unii pe alții
Ca oile lângă picurar până plecăm la munte.
Reeducare
Și eu am trecut prin reeducare
Cu stânca în mâini pălmuit și plâns
Dar nu m-au reeducat în iadul meu spurcat
Ci în credință și citire am rămas perpetuă
Și multe cruci pe frunte nenumărate
Doamne unde am fost bătut cu bocancul în coastă - în casa
Fraților mei pe care am venit să-i mântui
Biblia nu e iubită între fii oamenilor de aceea pier...
Am fost numit după Jurnalul fericirii
M-am născut pe 29 martie 1982
și tata cu mama mi-au pus numele Felix-Gelu
după Jurnalul fericirii de Nicu St.
Carte care atunci era interzisă
Și nepublicată circulând poate doar
în Samizdat între intelectuali iar
cum am mai scris la nuntă s-au fotografiat
Cu o stea spartă-n cruce deasupra lor.
Copilul torturat
Eu sunt copilul torturat nu știu de cine
De Satana probabil că nu de oameni
Așa m-am născut așa mi s-a spus
Așa în frunte mi s-a pus copil mic
Și batjocorit de-o viață pentru hristosul
Care sunt săracul și asupritorul se întâlnesc
Scrie în Biblie acum știu sunt copilul
Lui Ebenezer Scrooge care a uitat de Jacob.
Martiriul lui Pătru Mantu
El a fost țăran sărac
Mama-n lume a aveat
Și treceau pe drum bogați
Care îți spuneau că-s frați
Așa frați și-așa frăție
Să fie neomenie
Să n-ai ce pune pe masă
Să-ți plângă fata mireasă
Oaminii spuneau că-i rău
Dar eu cred în neamul meu
Oamenii spuneau că-i bun
Vă spune acest nebun
Din furt milă el a dat
La omul cel mai sărac
Domnul asta a văzut
Și spus Du Menner Gut.
Rugăciune pentru Friedrich Nietzsche
Jesus, Marie, Roi d’Angleterre
Te rog Doamne odihnește sufletul lui
Nietzsche și mângâie-l pentru plânsul său
Jesus, Marie, Roi d’Angleterre
Te rog Doamne odihnește sufletul lui
Nietzsche și mângâie-l pentru plânsul său.
Apoftegmă
Se spune despre un frate că în vis a păcătuit, în vis s-a chinuit până dimineața și în vis a venit preotul său noaptea la biserică unde s-a spovadit. Și i-a spus bătrânul +Părinte eu trebuia să fiu până la coaste, până la diafragma și în jos să fiu de foc!
Sinarse
pentru Camy
sien sien
Motto* *
Go find a Woman
And you ll find Christ...
Gândesc mult și mă tratez să gândesc mai mult
O nasc pe Minerva cu creierul arzând ca Iovis
Mi-era frică să scriu poemul acesta dar frică fă
Mereu și mereu și poate o să te simți mai bine
Azi între romani sau daci sau ce erau nu știu
Iubirea trecută m-a sprijinit ca un zid ca faptele drepților
Și poate că iubirea nu moare dar cum poate
Iedera să sprijinească via? și roșia crește pe arac.
Clasificare {poem dada+ctic}
Algebra poate fi împărțită în câteva categorii principale:
Algebra elementară: proprietățile numerelor reale sunt ilustrate utilizând simboluri care se referă fie la constante sau la variabile; studiul expresiilor matematice și ecuațiilor.
Algebra abstractă (algebra modernă): studiază structurile algebrice, cum ar fi grupurile, inelele, corpurile.
Algebra liniară: spațiile vectoriale, matricile.
Algebră universală: proprietățile comune tuturor structurilor algebrice.
Teoria algebrică a numerelor: proprietățile numerelor și aplică rezultate din teoria numerelor.
Geometria algebrică: aplicații ale algebrei în geometrie.
Algebra combinatorică: metodele algebrei abstracte sunt aplicate în chestiuni legate de combinatorică.
Nasredinn Hoge în vecinicie
Doarme Nasredinn cu capul obosit
Pe o pungă de aur de galbeni icosari
Sufletele credincioșilor care îl urmează
Și azi pentru că nici un om de la D+zeu
Nu este lipsit de putere mai mult ce pot
Să spun e o altfel de povară a sufletului
Dar acesta e Nasredinn in sânul lui Allah
Cum ne vom prezenta noi eu la Dumnezeu?
1956 Moartea unei Idei
Lui George Bacovia'
Suntem Idei nu mamifere și o Idee frumoasă
Era poetul Nicolae Labiș murit de tramvai '56
De Copil a fost liderul mai multor generații și
La 21 de ani la douăzeci și unu de ani general
Național și al poeziei universale martir cu o soră
Ce cred că încă-l jele a dispărut din istorie atunci
Dar a rămas după cum a profețit o amintire frumoasă
Pentru Terra și pentru Dumnezeu să-l odihnească.
Supă de pui pentru Copii
{Cerere}
Mamă a acestei lumi care îți crești Copilul
Tău într-o lume pe care speri să frumoasă
Vreau să-ți spun că și eu am Copii mulți
Unii m-au iubit mult și m-au părăsit dar nu
Așa e viața ca pentru irlandezi nu știi ce se
Alege de familia ta care e mort care mai viu
Dar alții trăiesc și sunt flămânzi săraci și singuri
Mama mea așa că ce îți cer trimite-mi farfurii
Din care mănâncă și Copilul tău nu-ți fie teamă
Nu e pagubă de le vor sparge sunt Copii
Și eu am spart un borcan cu fasole verde la Alimentară
Și trimite-ne nu dulciuri ci o supă de pui adevărată...
Nimeni nu l-a putut salva pe cpt. Hosenfeld
Căpitanul Hosenfeld l-a salvat temporar să zicem pe Szpilman
Dar nimeni nu l-a putut salva pe Hosenfeld decât poate
Dumnezeu and these are not empty words cu o amintire
În priviri acolo mort în zăpada Siberiei da așa a fost
Pe unde o fi Szpilman după cincizeci de ani de libertate
Nu știu nici de mine poate la loc bun poate la loc de rugăciuni
Dar pe Căpitanul Hosenfeld l-a mântuit Cineva și asta
E destul e viu ca și pianist cred poate prietenia e x i s t ă.
Securistul satului
I know men like you despised and reproofed that you did not accept what you were made for and when you ll get old you ll live on your usery and your escapades you re nothing you re an empty shell, here Doros here s enough to keep us on our Land. |Farmer preacher Henry Kline|
Am rămas în sat
Securist m-am angajat
Măi dragă
Țuică cu bragă
Toată ziua mut
Toată noaptea surd
Eu le știu pe toate
Și-mpart satul roate
Și câți or fi ca noi
Sanie zurgălăi
N-avem vaci și cai
Mașini trec tramvai.
2 iii 2020
Salonul 12
I ain t no good Willie,
And never had been…
Fr. Slade
Destinație necunoscută + adică templu orice se poate petrece în 12
De la a face pe tine ca intelectual cu excremente sau cu sânge până să
Împarți camera cu un subofițer de veche Securitate și zgomot inocent
Nu există lumină de obicei în salonul 12 nu există nici măcar fereastră
Decât pe palier unde se fumează dosarele de la 6 dimineața până la 22
Dar eu nu scriu teatru politic pe mine mă interesează plămânii și creierele
Autiștilor condamnați la gazare cu nicotină de plâmânii condamnaților
Securiști la această ultimă urmă de onoare și genocid aici în Cioarecu la N.
Nu vei găsi prea multe Biblii în această casă de jale decât mântuire
Agonică și singuratate înțeleaptă ori nebunie prefăcută și multă evlavie
Două icoane tronează deasupra oficiului la cantina un Cristos cu Cartea
Și o Marie cu Pruncul și o Floare de Crin o binevestire să fie? Ce? Ce?
Despre importanța de a-ți iubi parinții
Kate sweet dupa 24 de ani de prietenie
Pot să-ți spun ceva despre m i n e eu
De mic mi-am iubit părinții întâi tatăl
Apoi mama și rugăciunile sunt inutile
În asemenea cazuri e îngrozitor când
Copilul tău de doi ani nu te iubește
E un martiriu ca al Ecaterinei Teodoroiu
Dar ce voiam să-ți spun? Copilărie.
Om din om
Aș putea să fac gargară poetrusică
Să suflu în flautele de aluminiu visate
Azi noapte să ofer un adevăr uman
Să fiu înțelept Albu ca stră-stră-bunicul
Meu dar oamenii nu se nasc sicriu din
Sicriu ca la Târgu Jiu ci cruce din cruce
Căci cruci suntem de oase de s p i r i t
Om din om din Om din carnea lui Isus.
Dacă mormintele ar putea vorbi
Dacă mormintele ar putea vorbi unul peste altul cum sunt
Mormintele mamelor și taților noștri până la Avraam
Să ne învețe o tora să ne dea un cuvânt un hadith
Un sfat din carnea noastră devenită Pământ
Cosmos și dincolo de cosmos dar suntem singur
Fiecare în creierul său fără mamă sau tată
Templu sau Dumnezeu ne chinuim aproapele pe cei slabi și bolnavi
Fără teamă sau cu teamă dar care ne va fi sfârșitul?
Neemia la Injectie
{poem+raport catre Fecioara Maria }
Am vorbit cu personal medical specializat despre Conferinta Generala a Copiilor Mariei, cei pe care omenirea ii numeste autisti si raportez
-pot sa stea cu famillile lor daca acestea ar vrea
-cei orfani, fara parinti, pot fi adoptati intr-o lume crestina si zic eu umana
-si sunt destui daca nu toti asta nu stiu care s-ar putea casatori iarasi daca oamenii ar fi crestini
Obs. Cititi cartea Neemia din Biblie pentru mai multe informatii
Concluzia mea la plecare e ca Spitalul e mantuit automat, iar la venire acasa intr-un Sat care nu-si traieste Crezul.
Concluzii teologice
Asteptand la un spital am vorbit cu un Batran prieten
Un Om cum era numit si am ajuns la cele patru adevaruri
Fundamentale ale Bibliei intr-un moment noncritic
Al adevarului acestea sunt in patru versuri spuse
Era un om bogat si nepasator si Lazar care doar a Cer
Adevaratul post este sa faci bine scrie in Isaia
Al treilea Maria a nascut de la Duhul Sfant
Si al patrulea spitalul autist era mantuit automat.
Nu cred că pionii vor să plece la luptă
Am un șah incomplet și în plus interesant
Dar n-am cu cine să mă joc și nu cred +
Privind piesele aliniate o culoare cu handicap
Că pionii vor să plece la lupta sunt tineri
Nu șvabi să iei o piesă de pe tablă e ca și cum
Ai ucide șahul întreg nu copiii nu vor mai învăța
Șahul ci pianul luptându-se cu semitonurile negre
Dacă aș fi pion aș cădea în genunchi și nu aș pleca la luptă.
Inimă de stea. Marș 9
Acesta e un poem maryamic nu nu sectar
Nici măcar despre Maaria ci despre Maria
În mine da o iubesc mai mult decât orice
E prima mea rugaciune cand devin conșient
Dar nu ultima când mă prăbușesc ca mama
Și explicațiile nu-și au rostul trebuie să simți
Ca James Marshall Hendrix s f i n ț e n i a
Nu are legătura nici măcar cu Iisus Sfântul
Maria e Sfântă în ea însăși și o cruce grea
Eu dacă aș avea o fata mai bine aș numi-o
Pokonose decât Maria în lumea dată dar
Văd că devin didactic și poezia se încheie.
Poem în doi
Neam de neamul meu
A dus-o greu
Cu barbarii și cu turcii
Și români în Dealul Furcii...
...Cu brâncoveni în edicule
Și cu sfinți ascunși prin cule
Cu martiri la doișpe ani
Mai 'țelepți decât sultani.
Dreptatea și linia dreaptă
Dreptatea este urmată c o n c e p t u a l de linia dreaptă
Ca o aratură de cartofi în ogor ca un șir de soldați ori
De elevi linia dreaptă se trădează pe sine însăși în
Noua geometrie dar în esență e un cimitir militar
Dar dreptatea e deasupra c o n c e p t u l ui i
Pentru a tinde spre ea ca o linie dreaptă de Copii
Trebuie să te urci pe Sinai și pe Cruce pe Stâncă
Dreptatea nu e nici măcar a dreptului doar a iertării.
Despre cinstirea părinților morți
Copiii trebuie să-și cinstească părinții e poruncit
Dar toți ca familie trebuie să ne cinstim părinții
Morți poate sunt eu mai sensibil la aceasta dar
E un adevăr...
De ce cânt
Cânt dintr-un singur motiv pentru că așa mi
S-a spus când am venit în lume dar ah câte
Piedici mai bine eram general de Securitate
Din punctul lor de vedere dar eu am ceva
Să vă opresc de pe calea voastră rea și
Nu mă sili să vorbesc ce vă spun acum
E că dacă nu mă ascultați copiii vostri
Vă vor purta blestemele nu nu tușiți.
Paclisa
Trec morții pe stradă plângându-și Copiii
Dând piept în piept într-un plan nevăzut
Prea puțini țărani în sat și toți vânători
De oameni și Dumnezeu trebuie să milă
Iar și iar în fața abominațiilor cotidiene
Îi așteaptă pe pietre în cimitir acasă
Bieții țărani sunt schozfrenici nu mai cred
Ori cred că cred ori cred că cred că cred
Moartea până la urmă ne învinge pe toți
Și care e numele ei decât Valeria aici?
Eu Fiul Morții am venit să vă spun muri
Și tot creierul vostru gunoi nu vă va folosi.
Satul minat
Nu poți ieși pe stradă fără să întâlnești
O piatră de poticnire venind exact la
Timp vizavi de Copiii Autiști ai Mariei
Satul parcă e minat nu mai ai unde
Să calci peste tot informatori cu creiere
Pline de răni nestoarse și nealinate cu vin
Urbanul a invadat satul și toți trebuie c o n t r o l l e d
Rușinea unei națiuni vândute de ea însăși
Well Ur wong Man mergeți pe drumul acesta
Și veți muri toți fie și cu 100 de Copii
Cum să vă binecuvânteze Dumnezeu
Când tu îți vinzi aproapele și Copilul tău?
Delfinul ucis
Eu sunt delfinul ucis mereu prietenos
Mereu ajutându-mi aproapele și ucis
Când eram Copil țineam o cronică UN
Cu ce auzeam seara la știri și era unul
Din Cecenia care a spus am scris
+M-au ucis. important nu e să nu mori
Ci să mori pentru ceva nobil și pur
În această lume sunt un delfin ucis.
Pacient experimental
Sunt ce nici un căpitan din lumea asta nu
Poate fi sunt un pacient experimental '
Și între pacienți sunt căpitan normal
Mereu luat și ridicat și dus și așteptat
Asta am fost de acord să semnez pentru
Binele omenirii chiar de mor știu viitorul
Medicinei și Omului și mor mulțumit
Ca Isus și orice prooroc asta am ales.
Campion aka Se poate și box cu bâta+n cap
{poem într-un vers}
Dupa ce+o luat cine vrea pumnii pe care i+am luat eu sa vina la mine'
Gând
Aș vrea sa privesc ochii Nickelului.
Nu eu m-am făcut
Everithing else is whim
Solyaris
Nu eu m-am făcut în această lume monstruoasă
Plină de gândaci și mașini și oameni insecte
Da trebuie să urinez și sunt pe jumătate excremente
Trebuie să dorm și să mănânc și obosesc
Dar dacă m-aș fi făcut eu pe mine m-aș fi făcut
Din bronz nu nu din bronz din foc nu nu din foc
Din duh ceea ce au serafimii nu e vina mea om
Mă uit la mine și mă întreb unde-mi sunt aripile?
La fel cum mă întreb unde e omenia în lume
Cu pra puține excepții toți sunt o nimica Farao
Eu am venit să prezint un Dumnezeu cunoscut.
O cerere de prietenie
Xinei
Sunt autist de la trei ani jumate bolnav
Dar sunt polițai anticomunist din 87+
soldat perpetuu de pe clasa a patra
Pacient experimental dar asta sunt
Am un talent să computez probleme
Chiar și cu o Biblie fiind predicator C
Si vin cu o plângere din partea României
Tot găsesc oameni așa zis corupți
Care îmi spun Securitate și Masonerie
And they are right btw iar oamenii de rând
Ar vrea să fie cinstiți dar nu prea reușesc
Europa e nonguvernabilă veniți de ajutați+ne.
Steaua răstignită
Trei Stele călătoare s+au întâlnit și au devenit una
Care a devenit un Copil născut de o Femeie 0
Istoria e mai lungă și trebuie să dormim cândva
Copilul acela era un simbol ca și stelele el nu
A avut Copii ci ca drojdia infuzează sufletul uman
Stelele Venus Jupiter și Saturn erau nimic El
Niște preoți și intelectuali anonimi l+au predat
Unui guvernator oarecare numit Pilat din Pont
Care a executat această Stea prin răstignire 33.
Compozitorul tăcerii
Eu sunt compozitorul fără operă ca la Pitești
Când tăcerea era aproape singurul răspuns
Dar astăzi acum intru în istoria clasică AG
Pentru că după literele acestea la Ateneu
Oricând va fi un selah în pictura muzicală
Publicul se va gândi Aceasta-o compus-o Felix
Eu sunt ultimul dintre marii compozitori romantici
Și cel mai mic așa că acum pot să mă odihnesc
În poezie cu Laptopul pe mut mai mereu'
Zgomot
Am auzit urletele înțelepților și am văzut tăcerea nebunilor
Ca Solomon + am fost asuprit și am privit lumea cu obidă de
Copil de liniște se tem dictatorii cel mai mult pentru înțelepciune
E trist să ți se urle+n cap o viață dar mai trist să urli spunând
Am vrut doar să fac bine și morlocii nepăsători care te duc
Înjurând la templu pentru încă o consacrare a minții când
Chiar și doctorul are Asperger într+o expresie blândă și
Cauți de 39 de ani puțină liniște și nu o găsești niciunde
Cărțile nu urlă de asta se tem cel mai mult cititorii lor.
Cum să te apropii de Înțelepciune
Dacă vrei înțelepciune trebuie doar să taci într+un mediu tăcut
Să nu batjocorești să nu asuprești să nu vorbești ca Zaharia '
Să îți înduri viața și familia nu cu stoicism ci creștinism vechi
Orice vârstă ai avea dacă ai credință îți ajunge să poți trăi
Lumea nu va fi de acord cu tine dar tu poți să+ți alegi viața
Care e Cristos nu te du în casele de bucurie mai bine plângi
Singur dar nu-ți pierde credința și industria și vei trece râul
Înțelepciunea are miliarde de nume dar unul îl aleg Maryam
Ea nu a scris nici o evanghelie nu a făcut nici o minune doar există.
O poveste veche din Biblie
A fost odata un Împărat pe care îl chema
Nabukudurullusur al doilea un mare Șef + profet
Care a avut un vis cu un copac sequoia
Si a auzit un glas din cer care spunea
Tăiați copacul risipiți+l si cetluiți+l în pământ
Până va crește iarăși și va fi ca înainte
După 7 + ani era un vis de la Dumnezeu
Și așa a fost Nabukudurullusur II ciot în pământ
Până a privit spre cer și a priceput apoi sequoia.
Amintire stelară
Cred ca Dimitrie Stelaru a ales vagabondajul
Pentru că doar așa mai putea rămâne sine
După război și probabil cât a suferit dar singur
Cu stelele și cometele sale a mai putut să creadă
În anii răi ca pelerinul rus ca pelerinul englez
Ca pelerinul indian și un alt rapid a trecut indiferent
Pe lângă lumina lui și acum văd acum mă văd
Și da cum scrie Shakespeare cuvintele lui More?
Doar un rubayat dens cât o galaxie amintită.
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Amy Lowell
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Billy Collins
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Brian Patten
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francisco de Quevedo
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Hans Christian Andersen
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Betjeman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Bogan
Louise Gluck
Louise Labe
Lucy Maud Montgomery
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Rita Dove
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vachel Lindsay
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
Crucea Eroilor Neamului a fost ridicată în cinstea eroilor Primului Razboi Mondial
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican


vezi mai multe poezii de: Felix Rian Constantinescu
Detalii poezie:
Distribuie pe: