- Acasă
- Marius Ianuș
- 2020 - Acatistul Florilor de Lumină
2020 - Acatistul Florilor de Lumină
vineri, 12 august 2022
RUGĂCIUNILE ÎNCEPĂTOARE:
În Numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh.
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, care pretutindenea eşti, şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te salaşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne! (De trei ori.)
Preasfântă Treime, miluieşte-ne! Doamne, curățeşte păcatele noastre! Stăpâne, iartă fărădelegile noastre! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău!
Doamne, miluieşte! (De trei ori.)
Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, şi acum, şi pururea, şi în vecii vecilor! Amin!
Tatăl nostru, care eşti în Ceruri, sfinţească-se Numele
Tău, vie Împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greșelile noastre precum şi noi iertăm greșiţilor noştri. Și nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Ușa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești Mântuirea neamului omenesc!
TROPARUL
Sfinți care ați cunoscut nebunia marxistă
și ați gustat paharul prigoanei ateiste,
Părinți ai neamului, zdrobiți pe altarul
pe care plânge jalea și doru’-și bea amarul,
priviți acum, de sus, la viața noastră tristă,
cu ochii în ecran și mintea în batistă,
și ridicați-ne din această moarte vie,
ca să vă cântăm cu bucurie:
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
CONDACUL 1
Apostoli vii ai neamului românesc
stați azi înaintea Tronului Ceresc
purtând rugăciunile noastre în cupe de aur
și cerând să fim primiți în al Domnului staul.
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
ICOSUL 1
Sfinți pe care v-a dăruit Dumnezeu
acestei țări frământată mereu,
ca mângâiere, ca suspin,
ca mărturisire a Planului Divin,
din înălțimea cerului, din lumina cea necreată,
binecuvântați să cântăm, cu inimă curată:
Bucură-te, Părinte Arsenie,
și du-ne pe toți la sfințenie!
Bucură-te, Căpitane Ceresc,
Arhanghel al neamului românesc!
Bucură-te, Părinte Justin,
fulger al Duhului Divin!
Bucură-te, Părinte Cleopa Ilie,
dascăl înfășat în veșnicie!
Bucură-te, Părinte Ilarion Argatu,
duhovnic blând ca nimeni altul!
Bucură-te, Părinte Daniil de la Rarău,
floare de foc a neamului tău!
Bucură-te, Părinte Nicodim,
demn urmaș al Învățătorului Divin!
Bucură-te, Părinte Sofian,
avă de Pateric Egiptean!
Bucură-te, Părinte Ilie din Giulești
că frumos-mirositor și neputrezit ești!
Bucură-te, Sfinte Radu Gyr,
al poeziei mir!
Bucură-te, Sfinte Valeriu,
candelă arzând în întuneric!
Bucură-te, Sfinte Traian Dorz,
al Domnului matroz!
Bucurați-vă, sfinților poeți din închisori,
că ați mângâiat cu ale vorbelor flori!
Bucurați-vă, sfinților legionari,
că ați fost mărturisitorii cei mai tari!
Bucurați-vă, sfinților necunoscuți,
că prin jertfa voastră i-ați salvat pe mulți!
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
CONDACUL 2
Ai mers cu curaj pe urmele Mielului
ducând turmele tale în Prislopul Cerului.
Și-ai primit cu bucurie loviturile sorții,
ca scăpare de sub umbra morții.
Îndrăznim acum să ni te apropiem omenește
ca să cânți împreună cu noi: „Doamne miluiește!”
(Doamne miluiește! Doamne miluiește! Doamne miluiește!)
ICOSUL 2
Nu mai avem duhovnici cum ai fost tu, Sfinte,
văzător al celor ascunse și nepetrecute…
Azi toți se îmbată cu vorbe goale,
iar nu cu paharul din mâinile tale…
Așa că strigăm cu tărie în sus,
să se audă unde Domnul te-a pus:
Bucură-te, copilule crescut fără a mamei milă,
care ai fost îndrumat de a Cerului Regină!
Bucură-te, că ai avut duhovnic minunat
venit la Athos din Cerul cel Preaînalt!
Bucură-te, că, prin Rugăciune și Post,
te-ai înălțat în fruntea neamului nost!
Bucură-te, că securiștii s-au înspăimântat
de puterea pe care ți-a dat-o Marele Împărat!
Bucură-te, cunoscătorul gândurilor omenești
așezat la ale sufletelor noastre ferești!
Bucură-te, Învățător al Căii Mântuirii,
că Domnul ți-a dat Harul Vorbirii!
Bucură-te, Sfinte, ascuns în cuvinte,
rupt de a lumii răsuflare fierbinte!
Bucură-te, că ai stat la mesele tăcerii,
rugându-te pentru Clipa Învierii!
Bucură-te, că i-ai pictat pe sfinți cum i-ai văzut,
în Lumina fără sfârșit și fără început!
Bucură-te, Sfânt tare în Credință,
că aceasta a fost chiar a ta ființă!
Bucură-te, că porunca Lui Dumnezeu
a fost sângele tău!
Bucură-te, că, prin tine,
Dumnezeu a coborât la a țării mulțime!
Bucură-te, Părinte Arsenie,
și du-ne pe toți la sfințenie! (De două ori)
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
CONDACUL 3
Începător al jertfei, cu ochi de durere eternă,
cântec de jale pe a dorului pernă,
glas înălțat de un neam obidit în minciuni,
Arhanghel care ai vrut să ne faci mai buni,
ne apropiem de tine cu toată evlavia
ca să strigi împreună cu noi: „Aliluia!”
(Aliluia! Aliluia! Aliluia!)
ICOSUL 3
Unde-s acum tinerii pe care i-ai strâns
ca să stingă al țării plâns?
Unde sunt tinerii care au biruit
moartea cea cu dinții de cuțit?
Așa îți cîntă-n Cer Mișcarea Legionară
care se roagă necontenit pentru țară:
Bucură-te, că Mișcarea Legionară
s-a jertfit pentru țară!
Bucură-te, că totul a pornit de la icoană
într-un paraclis din întunecoasa Doftană!
Bucură-te, că în temnița de durere
ai văzut Floare de Înviere!
Bucură-te, că ne-ai îndemnat să ne jertfim
pentru Hristos și pentru neamul din care venim!
Bucură-te, căci Cărticica Sfântului Anton
ți-a încălzit inima prin palton!
Bucură-te, începător al jertfei de sine,
că prin moarte te-ai înălțat în lumine!
Bucură-te, pentru toți tinerii care te-au ascultat
și și-au dat sinele pentru un sine mai înalt!
Bucură-te pentru curajul tău nebunesc,
pe care îl au doar cei care iubesc!
Bucură-te că ai dus în oastea cerească
suflare tânără românească!
Bucură-te că ai apărat pământul strămoșesc
de balaurul comunismului evreiesc!
Bucură-te, că ai fost sugrumat la marginea pădurii
și au aruncat asupra ta betonul urii!
Bucură-te, că n-au ucis și icoana ta,
care în inimile noastre a luminat și va lumina!
Bucură-te, Căpitane Ceresc,
Arhanghel al neamului românesc! (De două ori)
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
CONDACUL 4
Hotărârea cu care ai mers pe Cărarea Mirelui
Te-a pus în inima neamului, la umbra suspinului.
Dăruirea către cei în necazuri și nevoi
ni te-a arătat ca pe unul dintre noi.
Acum, când e clar ce ni se pregătește,
strigă împreună cu noi: „Doamne miluiește!”
(Doamne miluiește! Doamne miluiește! Doamne miluiește!)
ICOSUL 4
Ce să facem mai departe, Părinte Justin?
Cum să urnim bolovanul acestui chin?
Unde să mai fugă țara românească?
Unde să se ducă turma ta pământească?
Vom scăpa de căderea cea din urmă, cea rea?
Binecuvântează, ca să-ți cântăm așa:
Bucură-te, că te-ai născut în anul Bucuriei,
și prin viața ta a curs Istoria Românei!
Bucură-te, că în temniță, între legionari,
ai stat până ai pierdut șirul de ani!
Bucură-te, că la Școala Suferinței
ai învățat temeiurile ființei!
Bucură-te, că i-ai strâns pe sfinții închisorilor
la tine, în cimitirul florilor!
Bucură-te că ai zidit două mănăstiri,
ca două palate ale Adevăratei Iubiri!
Bucură-te, că ai trimis fulgerul Duhului Sfânt
și asupra celui care a scris acest cuvânt!
Bucură-te, apărător al copiilor României
în acești ani grei ai nebuniei!
Bucură-te că ai înfruntat Uniunea Europeană
și ai cerut să avem unitate națională!
Bucură-te, că în codurile de pe produse
ai văzut cum se pregătește însemnarea Apocalipsei!
Bucură-te, profet al Sfârșitului,
care ai purtat în suflet lumina Cuvântului!
Bucură-te, stareț cu înfățișare de voievod
care ai binecuvântat întregul norod!
Bucură-te, că ne-ai îndemnat să renunțăm la tehnologie,
și să ne-ntoarcem la a Domnului parimie!
Bucură-te, Părinte Justin,
fulger al Duhului Divin! (De două ori)
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
CONDACUL 5
Stareț care ai luminat Sihăstria Secului cu învățătura ta,
pe care n-ai luat-o din școli, ci chiar de acolo de unde vine ea,
pustnic, ascuns în Munții Stânișoarei,
unde ți-ai pus inima la picioarele Fecioarei,
învață-ne să mergem pe Calea Împărătească, cea fără nuia,
ca să cântăm alături de tine, Lui Dumnezeu: Aliluia!
(Aliluia! Aliluia! Aliluia!)
ICOSUL 5
Floare a Credinței din Pădurile Sihăstriei,
ridicată de la oi la slujirea stăreției,
comoară ascunsă în Munții Stânișoarei
de privirile fiarei,
stareț care ai îmbrăcat a Raiului bundiță,
binecuvântează să-ți cântăm cu umilință:
Bucură-te, „călăuză în tainele Ortodoxiei”
care ai luminat munții României!
Bucură-te, noule David, ridicat de la oi
ca să ne păstorești pe noi!
Bucură-te, „Moșule Putregai”,
că numai tu așa te socoteai!
Bucură-te, teologule fără școală,
că mintea ta a înțeles lumea cea diafană!
Bucură-te, că pe mulți i-ai învățat
drumul către Cel Preacurat!
Bucură-te, că în pustie ți s-a arătat un diavol fioros,
ca să te facă să fugi din ascunziș ca un fricos!
Bucură-te, că l-ai biruit cu Sfânta Euharistie,
și ne-ai arătat puterea Ortodoxiei!
Bucură-te, ucenic al Părintelui Paisie, cel blând,
care ți-a susurat molcom al Domnului cânt!
Bucură-te, povestitor neajuns de frumos,
care știai Viețile Sfinților pe de rost!
Bucură-te, că ierarhi și oameni de Stat
în chilia ta au îngenuncheat!
Bucură-te, că pe toți îi petreceai cu tot alaiul,
cu vorba ta: „Mânca-v-ar Raiul!”
Bucură-te, că lumina ta luminează și azi
și mulți oameni te caută la necaz!
Bucură-te, Părinte Cleopa Ilie,
dascăl înfășat în veșnicie! (De două ori)
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
CONDACUL 6
Ai fost călugăr înflorit dintr-un preot de mir,
viitor întrupat din amintiri.
Ai luptat cu diavolul cu rugăciuni și cunoaștere
și ne-ai învățat cum să învingem forțele maștere!
Apărător al familiei, părinte pământesc înălțat cerește,
cântă împreună cu noi: „Doamne miluiește!”
(Doamne miluiește! Doamne miluiește! Doamne miluiește!)
ICOSUL 6
Te-ai ascuns în tăcere, la rădăcina pisaniei,
ca o lacrimă scursă pe ecoul litaniei…
Te prefaci dispărut din viața cetății,
dar moaștele tale luminează pământurile ceții!
Argat al Lui Dumnezeu, vers de pricesne,
primește de la noi toate aceste:
Bucură-te că, oricât s-a învolburat,
diavolul n-a putut să te facă un înșelat!
Bucură-te, că te-a muncit cu multe vedenii,
de s-au înspăimântat toți mirenii!
Bucură-te că mult timp ai stat zăvorât
într-o firidă din al casei zid!
Bucură-te, că altădată Îngerul ca și cu o perdea
cu aripa Sa în lucarna podului te acoperea!
Bucură-te că un înger, în vis,
te-a purtat prin cerul deschis!
Bucură-te, ctitor al lăcașului de la Ierihon,
că acolo pelerinii găsesc pâine și somn!
Bucură-te, că Sfinții Părinți Ioachim și Ana
ți-au dăruit o familie întinsă ca marea!
Bucură-te că le-ai dat mii de sfaturi celor mulți
și i-ai scăpat de demonii cei crunți!
Bucură-te, că aveai răbdare cu toți
și stăteai cu oamenii zile și nopți!
Bucură-te, că de la al tău cuvânt minunat
și Mănăstirea Cernicăi s-a luminat!
Bucură-te, că ai răbdat prigoană și de la apropiați,
știind că numai așa poți să te-nalți!
Bucură-te, că mulți au căutat să te-mproaște cu noroi
doar pentru că erai mai credincios decât noi!
Bucură-te, Părinte Ilarion Argatu,
duhovnic blând ca nimeni altul! (De două ori)
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
CONDACUL 7
Ți-ai dus viața în marile orașe și în marile biblioteci
căutând sensul lumii prin care treci.
Aveai un strop de credință și întrevedeai Cerul,
dar abia la Muntele Athos ai descoperit Adevărul.
Jurnalist și poet care ai înfruntat cu curaj nebunia
cântă alături de noi, Lui Dumnezeu: Aliluia!
(Aliluia! Aliluia! Aliluia!)
ICOSUL 7
Ai pășit în lumea aceasta ca un tânăr poet,
răspândind un parfum intelectual și discret,
Apoi ai descoperit puterea credinței
și ai ajuns la temeiurile ființei.
Binecuvântează-ne, Părinte Schimonah Daniil
ca să-ți aducem acestea, din al nostru puțin:
Bucură-te, director al ziarului „Credința”,
că ți-ai tipărit Credința și cu ființa!
Bucură-te, că, după o viață nebunească,
ai ajuns în a Domnului oaste cerească!
Bucură-te, că de la trei soții n-ai putut primi
ceea ce Sfânta Treime nu încetează a-ți dărui!
Bucură-te, că ai aprins în inimi rugul
chiar când securiștii își porniseră tăvălugul!
Bucură-te că ai învățat Rugăciunea Minții
așa cum au făcut-o de veacuri Părinții!
Bucură-te, că ai luminat Mănăstirea Antimului
regăsind în inimi puterea suspinului!
Bucură-te, că „pasărea” cea „unică” ți-a spus cântecul său
care te-a-nălțat „la inima cea tainică şi sfîntă” a Lui Dumnezeu!
Bucură-te, înger pământesc strivit în zarcă
și primit în a mucenicilor arcă!
Bucură-te, isihast de pe Rarău
care ne-ai împărtășit și cu sângele tău!
Bucură-te, că ne-ai îndemnat, fără rușine,
să credem tot răul spus despre tine!
Bucură-te, că, prin moarte,
ai primit Adevărata Libertate!
Bucură-te, că ranga cu care te-au ucis
e arma cu care-ai cucerit Cetatea de Vis!
Bucură-te, Părinte Daniil de la Rarău,
floare de foc a neamului tău! (De două ori)
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
CONDACUL 8
Ca preot misionar ai păstorit câteva din satele României,
și le-ai îndemnat cu rugăciune spre pășunile bucuriei!
Ca duhovnic, ai ridicat câteva mănăstiri de măicuțe
la înălțimea poruncilor dumnezeiești și la smerenia ființei!
Floare a Agapiei, te rugăm creștinește,
spune alături de noi: „Doamne miluiește!”
(Doamne miluiește! Doamne miluiește! Doamne miluiește!)
ICOSUL 8
Tu, care ai venit pe lume în satul Bunești,
și ne-ai dovedit și cu fapta că de-acolo ești,
tu, care ai pus lumină în sufletele multora
cu cuvântul tău luminat de a Domnului stea,
roagă-te să mergem și noi pe cerescul drum
și binecuvântează-ne, să-ți cântăm așa acum:
Bucură-te, învățător al celor neînvățați
care i-ai întrecut pe teologii cei luminați!
Bucură-te, teologul celor simpli în duh,
care i-ai ridicat pe români în văzduh!
Bucură-te, că ai publicat, pe ascuns,
cărți interzise despre Domnul de Sus!
Bucură-te, că ne-ai arătat Vămile Văzduhului,
ca să punem pază gândului și trupului!
Bucură-te, că ai învățat să nu se mai vopsească
fețele nefăcute de mâna omenească!
Bucură-te, că ne-ai învățat cum să ne spovedim,
ca un pic mai curați să ne-mpărtășim!
Bucură-te, că ucenicii ți-au continuat lucrarea
și ți-au răspândit învățăturile în toată zarea!
Bucură-te, că vei duce pe Tărâmul Cereștii Iubiri
suflete din două schituri și din trei mănăstiri!
Bucură-te, că vei duce în cer, lângă tine
creștini din trei sate, de oameni pline!
Bucură-te, că mereu te vei ruga
pentru oricine a citit vreo carte de-a ta!
Bucură-te, că ai răspândit Învățătura
oriunde își întinde România făptura!
Bucură-te, Părinte Nicodim Măndiță,
ceresc învățător și blândă ființă!
Bucură-te, Părinte Nicodim,
demn urmaș al Învățătorului Divin! (De două ori)
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
CONDACUL 9
Cu chipul tău blând și ochii tăi negri și mari
ne privești din al timpului calendar,
zâmbitor, ca și cum ne-ai citi sufletele și acum
când ne despart atâtea amaruri de drum…
Noi suntem mlădițele, iar sfinții – seva care împânzește Via.
Așa că susură împreună cu noi: Aliluia!
(Aliluia! Aliluia! Aliluia!)
ICOSUL 9
Bucurie a inimii, care te-ai așezat între sfinți,
privește-ne cum încercăm să fim cuminți,
spune-ne cu vocea ta molcomă ceva,
ca și când mama ne-ar mângâia…
Odihnește-ne în ale rugăciunii tale perne moi
și binecuvântează-ne ca să-ți cântăm așa și noi:
Bucură-te, profet al simplității
care ai înmiresmat viața cetății!
Bucură-te, pictor de suflete,
penel care te-ai atins de cugete!
Bucură-te, Apostolul Bucureștiului,
că ai răspândit Cuvântul Domnului!
Bucură-te, rugător al Rugului Aprins,
cu sufletul către Domnul întins!
Bucură-te, că ai trecut prin pușcării amare,
ca să ne mântuiești cu suferințele tale!
Bucură-te, Stareț al Mănăstirii Antimului,
dragoste-a Tatălui și smerenie-a Fiului!
Bucură-te, floare a Bălților
răsădită-n pământul Bucureștilor!
Bucură-te, izvor de înțelepciune
dăruită celor care-ți veneau din lume!
Bucură-te, propovăduitor al Sfintei Împărtășiri,
care Îl aduci pe Hristos întregii firi!
Bucură-te, iubitor al neamului românesc,
că după neam vom păși la Tronul Ceresc!
Bucură-te, c-ai cerut bună cuviință în cele pământești
și ai vădit nebunia înțelepciunii lumești!
Bucură-te, că și pe fratele tău cel bolnav
l-ai adus Domnului, ca pe un crin firav!
Bucură-te, Părinte Sofian,
avă de Pateric Egiptean! (De două ori)
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
CONDACUL 10
Ai fost unul dintre deținuții cei mai smeriți,
încercând să te ascunzi de toți, ca marii sfinți.
Mai niciodată nu vorbeai neîntrebat,
iar ce spuneai se dovedea aur adevărat!
Știm că ne vei asculta, pentru că tu iubești cerește,
așa că șoptește împreună cu noi: „Doamne miluiește!”
(Doamne miluiește! Doamne miluiește! Doamne miluiește!)
ICOSUL 10
Sfânt din Giulești, poartă către cele cerești,
miros de rugăciune, floare de smerenie,
care luminezi întregul București
cu a vieții tale miezonoptică și utrenie,
binecuvântează aceste cuvinte umile
și roagă-te s-avem și noi iubire:
Bucură-te, copilule de cântăreț bisericesc,
că de tânăr ți-ai început urcușul ceresc!
Bucură-te, că de la Crăpăturile Vâlcei
te-ai ridicat către locul unde sălășluiesc sfinții!
Bucură-te, că ai luptat pentru țara ta,
făcând misiune ortodoxă în Transnistria!
Bucură-te, că securiștii te-au băgat în pușcărie
pentru o vină pe care nimeni nu părea să o știe!
Bucură-te, că la Periprava, în balta înghețată
i-ai îndemnat pe deținuți să intre, cu nădejde curată!
Bucură-te, că Maica Domnului și Sfinții Trei Ierarhi,
după cuvântul tău, v-au scos nevătămați!
Bucură-te, sfânt al smereniei și al rugăciunii,
care ai păstrat legea tăcerii în fața Minunii!
Bucură-te, că ai profețit moartea ta
cu doi ani înainte de a se întâmpla!
Bucură-te, că și soția ta a murit
exact atunci când ai profețit!
Bucură-te, că pe unii din cei care vin la moaștele tale, triști,
îi întâmpini cu lumina ochilor tăi deschiși!
Bucură-te, că patruzeci de zile a încercat Mănăstirea Frăsinei
să dezlege minunea care te ține nedesfăcut în scântei!
Bucură-te, că ți-au făcut dezlegări și doi arhierei
dar tu ai rămas la fel de întreg ca și ei!
Bucură-te, Părinte Ilie din Giulești
că frumos-mirositor și neputrezit ești! (De două ori)
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
CONDACUL 11
Unde boncăne cerbii, unde se tânguie izvoarele,
unde sar cu avânt, peste jnepi, căprioarele,
unde s-a înălțat Vulturul, Marele,
cădelnițând cu amândouă picioarele,
acolo ți-ai trăit și îți trăiești tu România.
Dar cântă și-mpreună cu noi Aliluia!
(Aliluia! Aliluia! Aliluia!)
ICOSUL 11
Ai privit lumea cu ochi de artist,
învăluind totul în nuanțe de ametist.
Altfel cântau pentru tine poienele,
altfel fumegau munții și stelele…
Binecuvântează, Sfinte Radu Gyr,
și fă-ți din acestea tămâie și mir:
Bucură-te, că ai hrănit cu poeziile tale
o mulțime de suflete ținute sub teroare!
Bucură-te, că stelele tale colindă și azi prin biserici
oricât au vrut să-ți închidă versurile în întuneric!
Bucură-te, că Mișcarea Legionară din cer
îți va cânta mereu poeziile de giuvaer!
Bucură-te, că lungii ani de necaz
te-au făcut sfântul care ești azi!
Bucură-te, că suferința Domnului Hristos
ți s-a-ntipărit în ființă, până la os!
Bucură-te, că, după ani lungi de teroare,
rănile Lui au devenit rănile tale!
Bucură-te, că te vei întoarce într-o zi
și ne vei întâmpina în pridvorul Inimii!
Bucură-te, că ai scris pe ale minții frământări și entorse
și ai publicat prin perete, în alfabetul morse!
Bucură-te, că întreaga pușcărie
ți-a-nvățat versurile cu parfum de liturghie!
Bucură-te, că te-ai arătat un român neînfricat,
un legionar pe care nimic nu l-a zdruncinat!
Bucură-te, că ai fost condamnat la moarte
pentru o poezie răspândită în șoapte!
Bucură-te, că la Recursul Ceresc
ai primit viața veșnică a celor ce îndrăznesc!
Bucură-te, Sfinte Radu Gyr,
al poeziei mir! (De două ori)
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
CONDACUL 12
La Sângereii Bălților ai făcut primii pași,
apoi ai ajuns șeful Frățiilor de Cruce din Iași.
În ’41 ai fost aruncat în temniță, de atei,
iar în ’52 ai plecat dintre noi.
Așa ai ars, ca o flacără mare și repede, în al lumii clește,
dar acum te rugăm să cânți împreună cu noi: „Doamne miluiește!”
(Doamne miluiește! Doamne miluiește! Doamne miluiește!)
ICOSUL 12
Înger, în trup, care ai luminat pușcăriile României
cu lumină primită de la Regele Bucuriei,
floare de rugăciune, care ai trecut prin timp
cu viteza și frumusețea unui cânt,
pentru că ecoul muzicii inimii tale va rămâne mereu
binecuvântează să cântăm și noi cântecul tău:
Bucură-te, tânăr plin de iubire, de idei
și de milă față de toți semenii tăi!
Bucură-te, că îi apreciai pe evrei
pentru tot ce am moștenit de la ei!
Bucură-te, că în temnița amărăciunii
ai căpătat harul rugăciunii!
Bucură-te, că, prin Rugăciunea Inimii
te-ai făcut piatră vie la temelia Bisericii!
Bucură-te, că toți cei care ajungeau lângă tine
simțeau puterea care vine din rugăciune!
Bucură-te, că ai încercat să-i aduci la credință pe toți,
pe deținuții politici, dar și pe paznici și hoți!
Bucură-te, că surorilor tale
le trimiteai adevărate îndreptare!
Bucură-te, că le-ai trimis și la Părintele Arsenie,
să capete cuvânt și duh de smerenie!
Bucură-te, că Dumnezeu n-a lăsat
să treci prin al Piteștiului ciur blestemat!
Bucură-te, că ai stat acolo cât să te rogi pentru acei
pe care diavolul i-a încercat mai presus de ei!
Bucură-te, că medicamentul care putea salva plămânul tău
a salvat viața unui pastor evreu!
Bucură-te, că ai știut când urma să mori,
iar deținuții au putut să-ți aducă ale lacrimilor flori!
Bucură-te, Sfinte Valeriu,
candelă arzând în întuneric! (De două ori)
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
CONDACUL 13
Inima prin care curge poezia
plânge tristețea și nu cunoaște bucuria.
Tu ai întors însă poezia dinspre EU
și ai închinat-o, cu totul, Lui Dumnezeu.
Ai învățat mii de tineri unde să caute Iubirea,
deci cântă împreună cu noi toți: „Aliluia!”
(Aliluia! Aliluia! Aliluia!)
ICOSUL 13
Pe hârtia memoriei, în pușcărie,
ai scris mii de versuri de credință și cucernicie.
Le-ai păstrat pe toate în ale inimii sertare
și ni le-ai dăruit, cântece ziditoare.
Suflet al Ostașilor din întreaga țară,
binecuvântează lauda noastră precară:
Bucură-te, că ai urmat Părintelui Iosif Trifa
și i-ai scris în suflete hieroglifa.
Bucură-te că Ostașii Domnului te-au urmat
în vremuri de cumpănă, când erai arestat.
Bucură-te, că ai scris „Cărarea Tinereții Curate”
și ai ridicat mii de suflete din ale tinereții păcate.
Bucură-te, că ai scris poezii ca să ne sfâșii somnul
și ai strigat întregii Românii: „Slăvit să fie Domnul!”
Bucură-te, că în revista „Iisus Biruitorul”
ai scris mii de rânduri care au îndreptat poporul.
Bucură-te, pentru cei cărora le-ai redat speranța
în „trenul lung care ne pare viața”.
Bucură-te, că ai mărturisit în sute de pricesne
care se cântă și-n catedrale, și-n biserici rupestre.
Bucură-te, că ai democratizat poezia
și ai făcut-o simplă și înflorată, ca iia.
Bucură-te, că la sfârșit te-ai regăsit într-un grajd,
ca Domnul care s-a născut sub răsuflările calzi.
Bucură-te, că ai fost prigonit și în Biserică
și mulți te-au prezentat într-o lumină îndoielnică.
Bucură-te, că ai luptat pentru Ortodoxie
cu toți sectarii cuprinși de nebunie.
Bucură-te, că Oastea Domnului nu a căzut
cu toate prigoanele prin care a trecut.
Bucură-te, Sfinte Traian Dorz,
al Domnului matroz! (De două ori)
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
CONDACUL 14
Jertfa voastră e temelia României cerești!
Fără voi am fi doar niște sparte ferești!
Inimile voastre rănite sunt a Domnului pradă,
flăcări zvârcolite în vâltori de zăpadă!
Fără voi am fi pustii și măcinați de vină!
Bucurați-vă! Bucurați-vă, flori de lumină!
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină!
(Condacul 14 se spune de trei ori, apoi se zice iar Condacul 1,
Icosul 1 și se încheie cu rugăciunea are urmează.)
CONDACUL 1
Apostoli vii ai neamului românesc
stați azi înaintea Tronului Ceresc
purtând rugăciunile noastre în cupe de aur
și cerând să fim primiți în al Domnului staul.
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
ICOSUL 1
Sfinți pe care v-a dăruit Dumnezeu
acestei țări frământată mereu,
ca mângâiere, ca suspin,
ca mărturisire a Planului Divin,
din înălțimea cerului, din lumina cea necreată,
binecuvântați să cântăm, cu inimă curată:
Bucură-te, Părinte Arsenie,
și du-ne pe toți la sfințenie!
Bucură-te, Căpitane Ceresc,
Arhanghel al neamului românesc!
Bucură-te, Părinte Justin,
fulger al Duhului Divin!
Bucură-te, Părinte Cleopa Ilie,
dascăl înfășat în veșnicie!
Bucură-te, Părinte Ilarion Argatu,
duhovnic blând ca nimeni altul!
Bucură-te, Părinte Daniil de la Rarău,
floare de foc a neamului tău!
Bucură-te, Părinte Nicodim,
demn urmaș al Învățătorului Divin!
Bucură-te, Părinte Sofian,
avă de Pateric Egiptean!
Bucură-te, Părinte Ilie din Giulești
că frumos-mirositor și neputrezit ești!
Bucură-te, Sfinte Radu Gyr,
al poeziei noastre mir!
Bucură-te, Sfinte Valeriu,
candelă arzând în întuneric!
Bucură-te, Sfinte Virgil,
inimă de copil!
Bucurați-vă, sfinților poeți din închisori,
că ați mângâiat cu ale vorbelor flori!
Bucurați-vă, sfinților legionari,
că ați fost mărturisitorii cei mai tari!
Bucurați-vă, sfinților necunoscuți,
că prin jertfa voastră i-ați salvat pe mulți!
Bucurați-vă, flori de lumină
ale Veacului ce va să vină! (De două ori)
Rugăciune:
Sfinți Apostoli ai României de azi,
bărbați care ați stat drepți ca niște brazi
în fața vitregiei comuniste,
apărând rosturile acestei țări triste,
mari făurari de cuvinte și ctitori de mari fapte,
ce nu v-ați lăsat duși de alte șoapte
decât de cele venite din Cerul Lui Dumnezeu,
Care vă este Tată și Arhiereu,
ajutați-ne cu puterea pe care v-a dat-o Hristos
în toate cele care ne sunt și ne vor fi de folos!
Și apărați această țară în prigoana ce stă să vină,
ca să se ridice curată la Lumină!
Pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale duhovnicilor noștri, ale sfinților din acest acatist și ale tuturor sfinților tăi, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, ai milă de noi și ne mântuiește!
Audio : https://youtu.be/5rOD4A5XcsU
Pagina oficială : https://yanush.wordpress.com/acatistul-florilor-de-lumina/
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Gluck
Louise Labe
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
Lungimea totală a litoralului de pe pământ depăşeşte 350.000 km, adică aproape cât distanţa de aici până la lună sau de aproape 9 ori circumferinţa pământului. Enorm, nu-i aşa?
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican


vezi mai multe poezii de: yanush
Detalii poezie:
Distribuie pe: