Fudula violetă am certat:
De unde-ai şterpelit al tău miros
Nu din suflarea lui? Și ți-ai pictat
Cu purpuriu obrazul tău frumos
În venele celui ce mi-e iubit.
Și crinul mâna albă ți-a furat,
Iar măghiranul părul și-a însușit;
Și trandafirii-n spini au tremurat
Îmbujorați sau albi de ce-au răpit;
Un altul roz, culorile le-a luat
Și cu suflarea ta le-a întregit;
Însă când s-a fălit cu ce-a furat
Un vierme nemilos l-a nimicit.
Dar și-alte flori ce mai există acum
Ți-au luat culori și ți-au furat parfum.
Distribuie: