Sonetul 20 (romana) - William Shakespeare

Chip de femeie firea ti-a sculptat,
stapan-stapana; sangele-n smerenii
ca de femeie-i insa ne-nvatat
cu nestatornicii si siretenii.
Ai ochii ei, dar nu-s vicleni si-si lasa
pe ce contempla, straluciri din vremi,
barbatul esti, ce scoti femei din casa
si ochii, ai barbatilor, ii chemi.
Ursit femeie, firea cea adanca
te-a tinut drag dandu-ti tipare fine,
m-a pagubit de tine dandu-ti inca
un nu-stiu-ce netrebnic pentru mine...
De te-a ales femeii sa-i dai trupul,
a mea sa fie mierea si-al ei stupul.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: William Shakespeare



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.