Mulțumiri de bătrân, mulțumiri
până n-apuc să plec
Pentru sănătate, pentru soarele amiezii, pentru
aerul impalpabil, pentru viață – mai
ales pentru viață,
aerul impalpabil pentru viață – mai
ales pentru viață,
Pentru amintirile scumpe, mereu lângă inima mea
(a ta, măicuța mea dragă, a ta, tată,
a voastră, frați, surori, prieteni),
Pentru toate zilele trăite – și nu numai de tihnă,
- pentru zilele de luptă deopotrivă,
Pentru cuvintele bune – pentru mângâieri – pentru
darurile sosite din țări depărtate,
Pentru adăpost, pentru pâine și vin, pentru
blânda înțelegere.
(Voi, îndepărtați, necunoscuți – tineri ori bătrâni
– nenumărați, iubiți cititori anonimi,
Nu ne-am întâlnit și nu ne vom întâlni niciodată
și totuși sufletele noastre se îmbrățișează
prelung, strâns și prelung.)
Mulțumiri ființelor, grupurilor, iubirilor, faptelor,
cuvintelor, cărților – culorilor și
formelor –
Bărbaților zdraveni și bravi, oamenilor îndrăzneți,
săritori, care au apărat libertatea,
din toate vremile și din toate țările
(lauri aleși,, până n-apuc să plec, celor
distinși în bătăliile vieții,
Tunarilor poeziei și cugetului – marilor artileriști,
călăuzelor celor mai înaintate, căpitani
ai sufletului);
Asemenea soldatului întors din război, asemeni
călătorului printre atâtea miriade de
alți călători, spun lungei procesiuni
retrospective:
Mulțumiri! – fierbinți mulțumiri! De soldat
și drumeț, mulțumiri.
Distribuie: