Poezii despre Vise:

Să nu distrugem visul,
Căci el va fi realitate;
Să nu distrugem zborul
Spre lumile înalte.

Prima iubire

Cad din cer cuvinte îmbătate-n rouă,
Îmi ridic spre zare mâinele-amândouă,

Mă laşi să te visez la noapte?
Mă laşi să-ţi spun plăcute şoapte
Din visul meu în visul tău,
Să-ţi spun că dragostea mereu

Unii colecţionează
timbre, pipe, fanioane,
arme de vânătoare,
obiecte de artă,

Rămân

Pe placul nimănui eu nu voiesc să fac
Sunt vocea poeziei născută-n capul meu

E poezia-n mine-o lumânare
Ce arde-ncet cu picurii fierbinți,
Si-o catedrală-n care pe altare
În loc de cruce, treizeci de arginți.

Amin!
Plânge teiul sacru coplesit de dor
Luna se coboară peste Ipotești,
Tu, Luceafăr blând, îmbătat de-Amor

Tu!

Tu, steaua dintre stele ce-ai coborât din aștri,
M-ai copleșit cu cerul din ochii tăi albaștri.

Trăiești etern în sufletul meu.
Și vei trăi de-acum o veșnicie.
Rămâi a mea, poema mea de suflet,
Și lasă-mi mâna vie să te scrie.

Vioara șoptea încet: ”Ia-mă... ia-mă...”
I-am zis că e frig și e greu și e trist.
Mi-a zis: ”Nu e nimic, se face toamnă”
Și m-a făcut pentru puțin violonist.