Păstrasem ceva Rațiune
pentru însămânțările
de primăvară,
era ineluctabilă
bucuria
de-a-mi împlini
puținele vise
încă rămase,
și priveam
latura fenomenală
a Cerurilor
transcendându-mă
unui Logos
nemaiîntâmplat
prin spațiile
prin care mă duseseră
răspunsurile pașilor neîntrebați.
vezi mai multe poezii de: mihai.udrea
Detalii poezie:
Distribuie pe: