Poezii despre Viaţă:

Stau la volan.
La intersecţia tristeţii cu oboseala,
un cerşetor îmi bate-n geam.
îi dau un ban, că şi-aşa n-am

În spatele oglinzii în care se reflectă oglinda
E umbra...
În palma de piatră, ce pluteşte pe apă,
Stă şi priveşte ochiul lui Ra.

Da, ne cuprinde-o tristeţe când vedem
că ce-a fost nu mai este !
Viaţa merge-nainte şi noi lângă ea, după ea....
Unii-ncercăm pas alert în cuvinte

De câte ori îţi vine-a spune
Cuvinte grele ce rănesc,
Gândeşte bine şi te pune
În pielea celui ce-l ochesc!

Început...
Trist, dureros şi temut
În trăiri, experienţe
Ce-ţi fac sufletul zdrenţe.

Prin lupa picăturilor ce atârnă
De sute de bobiţe mici de tei
Văd ziua clar că este o coroană
Pe capul vieţii pusă chiar de zei.

Lacrimă de perlă albă
Cad din iarna friguroasă
Şi în drumul rece, gri,
M-am prins uşurel de-o creangă

Iată cum o scumpă doamnă
(Ochi căprui,păr castaniu) ,
Se plimbă pe stradă-n toamnă
(Chiar de-i vânt şi e târziu) .

De toţi şi toate tinereţea fuge
şi tot ce-i copt, trecut prin viaţă,
de-a lungul timpului ce curge,
se ţine suspendat de-o aţă.

Soarta îmi este vicleană,
Mă închide într-o cuşcă...
Eu sunt animal de pradă,
Iar ea animal ce muşcă.