Poezii despre Viaţă:

După datina cea veche
Ne porneam chiar în Ajun,
Să gătim fără pereche
Bradul bun.

L-a adus Suzy acasă,
într-o vară, mai demult,
s-au plăcut şi împreună
câtva timp au petrecut.

A-nceput demult să cadă
Câte-un fir, acum a stat,
Parcă s-a mai luminat
Şi în casă şi pe stradă

La pânza de paiajen dintre spini
Cânta ca la o harpă vântul
Şi-n ochii mei se aprindeau lumini
Când Dumnezeu ne dăltuia Cuvântul.

Mâinile noastre se caută într-una
şi fiecare gest e-o contemplare;
ne ard în inimi, dureros de tare
iubiri înalte – una după una.

După geam mută se zbate
Și-ncâlcită o ninsoare
Ca un suflet ce dreptate
Vrea să aibă-n căutare.

Mai ieri eram lăstar pornit firesc,
şi-am crescut sub ploaie şi vânt-
viaţa m-a învăţat să dăinuiesc.

O,tu înserare,de ce stai la pândă
cu străjerii tăi
ce vor întuneca tot pământul?

În jurul
bietului meu suflet
de pretutindeni
se adună vâlvoi

Ghicitoarea zilei

Azi vă zic şi-o ghicitoare...
Zace într-o sărbătoare: