Stele refugiate - Vasko Popa

V-ați privit, stelelor,
pe furiș, să nu vă zărească cerul.
V-ați gândit mult.

V-ați înțeles greșit.

V-ați trezit reci,
departe de vatră,
departe de porțile cerului.

Priviți-mă, stelelor,
pe furiș, să nu ne zărească pământul.
Dați-mi semnele tainei,
vă voi da un toiag de vișin

și drept cărare un rid al meu
și călăuză o geană
să vă ducă iarăși acasă



Traducere Nichita Stănescu
Vasko Popa – Cele mai frumoase poezii – Ed. Tineretului

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Vasko Popa



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.