Pentru noi viața aici s-a-ncuiat - Vasile Copilu-Cheatră

Frate de colibă, feciori pădureți,
Ne-am hrănit cu mure și-un blid de bureți,
Hai să-nchidem brișca, rugine-n ponoară,
N-ați văzut, pădurea, cum trage să moară?
Lângă Detunata am văzut o stea,
Ca o alduită zmeura mustea.
Sufletul de-acuma ni-l dăm la iernat,
Pentru noi viața aici s-a-ncuiat.
Vom vedea apoi care din noi știe
Să-și mai cânte rostul în vre-o pascalie.
Vânturile, norii, au spurcat seninul,
Ne-a rămas doar bâta, visul și aminul.
Azi, pe la ojina, l-am vazut chiar eu,
Mi-a făcut cu, dalba, mână Dumnezeu.
Uite-L sus pe munte și-a-nceput să ningă
Dintr-un blid cu noi poate-ar vrea sa-ncingă
E bătrân sireacu și de grija noastră,
A albit colie geana lui albastră.
Pravila ne spune să iernăm în sat,
Padina, pădurea, nu ne mai dau pat.
Mioarele noastre în fiece seară
Își aimegă visul cu fața spre țară;
Mi se rupe inima că te las pădure,
Te-aș lua cu mine să nu mi te fure,
Dar voi ruga vântul, aspru, să te cruțe
Și-oi da de pomană din cașu la măicuțe.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Vasile Copilu-Cheatră



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.