Salga - Vasile Alecsandri

Sus pe malul Dunărei,
La perdeaua cu câini răi,
A sâlgâi a vădanei,
Este-o turmă de cârlani
Păscută de opt ciobani,
Turma sâlgâi cea frumoasă

Ca șoimul de inimoasă.
La perdea-n miezul nopții
Nimerit-au haiducii,
Nimerit-au, năvălit-au,
Paloșele zangnit-au,
Pe ciobani legătu-mi-au,
Dulăii-mpușcatu-i-au.
Iar pe baciul cel mai mare
îl ferecă și mai tare
Cu coatele la spinare,
De strigă că rău îl doare:
,,Căpitan Caracatuci,
Vătăjel peste haiduci!
Peste cinci sute și cinci
Tot haiduci de cei voinici.
De-ai făcut vrodată bine,
Fă-ți o milă și cu mine
și-mi dezleagă brațele,
Rău mă dor sărmanele!"
Căpitanul se-mblânzea,
Brațele-i le slobozea.
Iară baciul cum scăpa,
Mână-n sânu-și o băga,
Bucium de aur câtă
și de trei ori buciuma,
Văile se răsuna,
Frunzele se clătină,
salgă-n somnu-i l-auzea,
Din somn salga se trezea,
La soacră-sa se ducea
și din gură așa-i zicea:

,,Maică, măiculița mea!
N-auziși tu buciumând
și văile răsunând?
Nu știu, maică, ciobanii
Rătăcit-au cârlanii,
Ori drumul au rătăcit,
Ori haiduci i-au năvălit?"
Baba soacra răspundea:
,,Mergi, te culcă, fata mea,
De ciobani nu te-ngrija,
C-așa bucium' ei cu dor
Când le-i dor de casa lor."
Soacra bine nu sfârșea,
salga iar că auzea
Glas de bucium răsunând,
Pân-în suflet răzbătând.
,,Hei! copii, copii argați!
Somnul dulce voi lăsați,
ș-un cal iute-mi însăuați,
Puneți șaua bărbătește,
Să încalec voinicește."
Ea pe cal se aruncă
și spre Dunăre-alergă
Hăulind și chiuind,
Buzduganul învârtind.
Cât haiducii o zăreau,
Loc de fugă nu găseau,
Iară salga-i urmărea
și din gură-așa răcnea:
,,Ian așteapt' așteapt' așteaptă
Să luptăm la lupta dreaptă,
Căpitan Caracatuci,
Vătăjel peste haiduci,
Peste cinci sute și cinci
Tot haiduci de cei voinici!
Stai pe loc să ne-ntâlnim,
Două vorbe să grăim
și-n arme să ne lovim,
Că mă jur pe Dumnezeu!
Să te-nvăț eu, fătul meu,
Cum se leagă ciobanii,
Cum se pradă cârlanii."
Căpitan Caracatuci,

Cetaș mare de haiduci,
Se ducea, ducea, ducea,
Nici capul nu-și întorcea.
salga-i ici, salga-i colea,
Capul din fugă-i tăia!
Capu-n urmă rămânea,
Trupu-nainte fugea,
Sângele pârâu curgea,
Drumul roș că se făcea!
. . .
Cică, mari, de pe-atunci,
Când vin cete de haiduci,
Drumul lor nici că greșesc,
Nici că, zău, mai nimeresc
La perdeaua cu câini răi
A salgăi, a vădanei
A salgăi, a vădanei
De pe malul Dunărei!

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Vasile Alecsandri



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.