Glas din stele - Vasile Alecsandri

La moartea Principesei Maria

În jalea care te cuprinde
În doliu-ți amar,
Când noaptea candele aprinde
Pe-al cerului altar,
O! mamă scumpă, ți-ad' aminte
Cum îți ceream cu rugăminte
Să-mi dai steluțele din cer
Clipinde prin eter.
Ades pe când eram cu tine,
Culcat pe al tău sin,
Privind acele focuri line
Din spațiul senin.
Steluță vie ca și ele,
În nostalgia mea de stele
Simțeam un dor nemărginit
De zbor, de pribegit.
Zburat-am din brațele tale
C'un zâmbet virginal
O rază de opal,
Lăsând pe marmur' al meu nume,
Și'n inimi lacrimi, și în lume
Ca un parfum de trandafir,
Un dulce suvenir.
O! dragi părinți, iubită țară
Voi care mă jeliți
Gândiți-vă ca'n primăvară,
Când pomii's înfloriți,
Cerul atrage și răpune
De pre pământ ori-ce minune
Arome de flori, dulci armonii
Și fluturi și copii!
Tot ce-i frumos, tot ce inspiră
Un farmec răpitor
A se' nălța la cer aspiră
În rai încântător.
Iubire, geniu, inocență
S'adună lângă Providență
Că razele care cu drag
În soare se retrag.
O! mamă, înger de iubire,
Rămasă pe pământ!
Îndreaptă sus a ta privire
La stele unde sunt;
Aici cu corul blând de îngeri
A mamelor duioase plângeri
Compun un imn dumnezeiesc
Părintelui ceresc.
Iar eu în zori și' n miez de noapte,
Dispar, misterios
Și vin cu iubitoare șoapte
Să te îngân duios.
În rai domnește-eternul bine;
Dar raiul meu e lângă tine
Și lângă tine, scump odor,
Ferice mă cobor.
Copilul ce se stinge' n floare
E mistic curcubeu.
Ce leagă strâns pământ cu soare
Și om cu Dumnezeu.
Ah! fericirea mea e mare,
Căci am acum spre adorare
Un Dumnezeu în cerul sfânt
Și altul pe pământ!

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Vasile Alecsandri