Ștefan, Ștefan, Domn cel mare
Seamăn pe lume nu are
Decât numai mândrul soare!
Din Suceava când el sare,
Pune pieptul la hotare
Ca un zid de apărare!
Brațul lui fără-ncetare
Bate hoardele tătare,
Bate cetele maghiare,
Bate leși din fuga mare,
Bate turci pe zmei călare
și-i scutește de-ngropare.
Lumea-ntreagă stă-n mirare,
țara-i mică, țara-i tare
și dușmanul spor nu are.
ștefan, ștefan, Domn cel mare,
în Suceava cuibu-și are
Ca un șoim voinic și tare.
Din Suceava când el sare
Zi și noapte, de călare,
Se bate-n patru hotare.
Pe tătari îi căsăpește,
Pe unguri îi pârjolește,
și pe turci îi risipește.
Iar pe leși cu chică tare
îi avântă-n spânzurare,
și-i înjugă ca să are!
Distribuie: