Val - creaţii proprii

Căţelus cu pălu' cleţ
Fulă laţa din coteţ,
El se giulă că nu fulă
Si-a scăpat de-nculcătulă;

Zică lumea ce-o să zică,
Însă, fără băşcălie,
După cum guverne pică,
La noi e democraţie!

De nu ar fi luminǎ,
Nici umbrǎ nu ar fi,
Ce-i beznǎ, întuneric,
Nicicând ce îs n-am şti,

An de an, de Halloween,
Chiar în faţa casei pun
Un dovleac baban şi plin,
Ce-l pictez, cât sunt de bun,

Pe scara noastră, la etajul trei,
Aveam un tânăr talentat poet
Ce, zilnic ridica la Dumnezei
Vecinei, o violă-ntr-un cuartet,

Nu e o coincidenţă,
Însă asta nu importă,
Când sunt cazuri de urgenţă
Şi ocnaşii au escortă!

Cin’ mi-a văzut poemele-n vreo carte,
A înţeles că sunt om serios,
Dar cin’ le-a şi citit, de curajos,
A constatat, din versu-mi fabulous,

Dupǎ atâţia ani de cǎsnicie,
Acum, cǎ amândoi ne pensionǎm,
Nici vorbă despre ură, duşmănie,
De-acord căzurăm ca sǎ divorţǎm,

Plecai şi io la târg, sǎ vezi saftea!
De mǎ sculai devreme, dimineaţǎ,
Nu cred cǎ ceasu’ unşpe arǎta,
Sǎ casc un pic mai mult gura prin piaţǎ,

S-a plictisit, mai ieri, prostia
De pe planeta cu pǎmânt
Şi, braţ la braţ cu fudulia
Au dispǎrut aşa, în vânt…