Secera - Tudor Arghezi

Parc-ar fi căzut din cer
Luna nouă-ntr-o livada
Și i-au pus un lemn mâner,
Ca să ție bine-n coadă.

Și cum umblă în răspăr
Prin grâu zvelt ca păpurișul.
Pare luna-ntr-adevăr
Că-și începe secerișul.

Leana seceră și taie,
Cinge znopii pe mijloc,
Și din znopi clădește claie,
Câte cinci, din loc în loc,

Pe când Craiul Nou, din cer,
Mai târziu s-a bucurat,
Surioara lui de fier
Argintiu, cum a lucrat.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Tudor Arghezi



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.