Când m-ai făcut, mi-ai spus: de-acum, trăiește.
Și am trăit, așa se povestește.
Trăirea mea se cheamă viață, și omoară.
Dar tu mi-ai spus odinioară
Că ne ucide moartea, nu viața și iubirea;
Atât a învățat omenirea de la tine.
Nu mi-ai vorbit de lacrimi niciodată
Dar lacrima-i în mine adunată.
M-ai îndemnat să joc, să cânt.
Și nu mi-ai pomenit și de mormânt.
Tu n-ai făcu pământul din milă și iubire.
Îți trebuia loc slobod, întins, de cimitire.
Distribuie: