Mi-aprinsei și eu o vatră
Într-o scorbura de piatră.
Moș Pârțag îmi da târcoale
Cu o găleată cu bale.
De ce jarul meu sticlește
Dacă vatra lui mocnește?
Vetrele ni-s peste drum:
Eu fac jar, el scoate fum.
Nu mai are tinerețe
Moșul ca să mai învețe
Că-n văpaia vetrei mele
Am pus o poală cu stele
Și c-am luat peste dogoare
Coca, pe cârlig, din soare.
Nu vrea-nvăț de nici-un fel
De la mai meșter ca el.
Nicovală de-o aude,
Moșu-ncepe să asude.
Galben, verde și dușman
Dă cu ochii de ciocan.
O scânteie sare-ncoace:
Se mânie de ce-i place
Și scuipând s-o stingă, ea
Fuge și se face stea.
Și-i trec nădușelile
Toate căptușelile.
A venit cerbul domnesc
La mine să-l potcovesc.
Opt potcoave mici, de aur.
Ciocănite-au fost de faur.
Am bătut colți pădureți
La turmele de mistreți,
Lupii mi-au ceru măsele,
Zimbrii - frunți cu coarne grele.
A venit și Făt-Frumos,
Buzdugan să-i fac mai gros,
Și Ileana, doi cârcei
De argint să-i fac. Cercei.
Și prin fierăria noastră
Trecu și luna albastră.
Hâtrule, nu e nici-un
Mijloc să te maiîmbun?
Taica ți-ar drege și ție
Vreo chivară, vreo tichie,
Când ai vrea în arătare
Să ieși mândru și călare.
Distribuie: