Dragoste - Tudor Arghezi

Pe câmpul palid, în sulfină,
Vitele pasc și rumegă lumina.
Ramurile, poamele
Fac mierea, smirna și toate aromele.
Și călușeii cercului cu zodii,
Curcubeie de jivine și jigodii.
Auzi ?
Oglinzi și argintari, și-n ape
Stă scufundat un clavecin cu două clape.
Zări de smalț, văzduh de ceramică,
Streșini, un cuib de rândunică.
Sprintenul aer miroase
A răchită tânără și a mătase.
Pământul dă din el
Tigve, izma. mușețel,
Boance, piersice, struguri.
Rânduri de pluguri.
Cocorii taie brazda stearpă și ară
Nămolul
Tăriilor de ceară.
Vin turmele, capre, mioarce
Stai! Nu te-ntoarce.
Coapsa ta sucită stă așa de bine,
Caldă, lângă mine!
Ai vrea să-nceapă noaptea?
Vrei?
Strânge-mi încet un deget, două, trei.
Neputincioase, somnoroase, putrede, slute,
Pe adormite, pe tăcute.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Tudor Arghezi



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.