Domniță - Tudor Arghezi

De-amar de timp, scriindu-ți și cântând,
Stau cu-o ureche-n zid și la pământ.
Pridvorul tău, de sus, din turla mare,
Nu a cinstit scripcarul cu o floare.
Tocită-i până-n slova ta,
Și corzile, nici ele. nu mai pot cânta.
Domniță cu cinci turle la cetate,
Răbdai aproape anul jumătate,

Și-n așteptare, număr ca nebunii
Luceferii rotiți din coada lunii.
Nici slut nu sânt și am destoinicie
Și la stihiri, dar și la cerbicie.
Nu te cerșesc.
Te vreau.
Am dreptul.
Sunt
Legat de umbra ochilor tăi crunt,

Și-s doară Făt-Frumosul din poveste.
Ajungă stihurile-aceste.
Mai zic atât: Ia seama bine,
Că-s neam din hoții fetelor Sabine.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Tudor Arghezi



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.