Elegie pentru venirea iernii - Tristan Tzara

Iubită, (auzi) se vaită plopii că pleci
Și eu mă gândesc: să nu-ți fie frig
Să iei haine groase și cărți de citit
(O să găsești într-o noapte un crin veștejit)

Știu cum o să fie: (comedie) o să-mi iau o batistă curată
În care o să-mi plâng durerea toată, - și-o să tușesc căci o să fiu răcit
Apoi o s-o desfac în vânt când o să fii departe - gând cinstit
Și o să mă gândesc la altă dată căutând pe stradă altă fată

Gândește-te: Acolo poate nimeni n-o să te aștepte
Și o să plângi, și o să-ți pară rău, e tristă viața, tristă
O să-ți aduci aminte veșnic de fâlfâire de batistă
Ce-o să dezlănțuie-n grădina ta vânt năprasnic
Pustiind aleile, dezrădăcinând gândul casnic

Ascultă sfaturile mele înțelepte
Stai lângă masă tăcută și coasă
N-ai isprăvit încă rochia cea de mătasă
Ascultă sfaturile mele înțelepte.

Iuubito - vine iarna și tu pleci
Și calul putrezit și vechi în grădină
Nu mai are nici coamă nici urechi; eu aștept luna plină
Să încalec pe el și să fug după tine, lumină (Înțelegi...)

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Tristan Tzara



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.