Temeri - Ted Hughes

Scrisul tău era şi frica ta,
Câteodată groaza că toate
Darurile de nuntă, visurile, bărbatul
Îţi vor fi fost luate
De spiriduşii terorii. Maşina de scris
Avea să fie luată. Maşina de cusut. Copiii.
Totul avea să fie luat.
Frica avea culoarea pupitrului tău,
Aproape că-i ştiai trăsăturile.
Grăuntele acela era ca pielea lui, puteai să-1 mângâi.
Puteai să-1 guşti în cafeaua ta cu lapte.
Făcea un zgomot ca al maşinii tale de scris.
Se ascundea în propriile fetişuri -
Sirena ta de teracotă de pe şemineu..
Tigaia de aramă pentru sufleu. Albiturile. Perdelele.
Te uitai lung la ele. Ştiai că e acolo.
Se ascundea în stiloul tău Schaeffer -

Locul lui preferat. De câte ori scriai
Te opreai la mijlocul cuvântului
Să te uiţi mai îndeaproape la el, negru, bombat,
Între degetele tale -
Teroarea umflându-se, oricând
Ar fi putut exploda şi lua de la tine
Pe soţul tău, pe copiii tăi, trupul tău, viaţa ta.
Puteai s-o vezi acolo, în stilou.

Şi pe acela 1-a luat cineva.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ted Hughes