După amiază - Ştefan Augustin Doinaş

Azi trebuie să rămânem acasă vrând-nevrând.
La ora asta toate le vânturăm în gând.
De-aceea glasul apei și boarea din pădure
abia din zări știute demult o să ne fure.
Deschide larg fereastra. Și nu lăsa decât
ecoul să vorbească de tot ce-a fost urât.
Închide ochii lacomi, ca să păstrăm intactă
căderea noastră ca o domoală cataractă
prin timp. Descuie toate sertarele cu chei:
din tot ce-ascunzi acolo nimica n-ai să iei.
Prietenii? Dușmanii? De ce să-i mai ții minte,
când fiecare-și vede de treabă înainte?
Acordă-ți înc-o dată desfătătorul chin
de-a pipăi inscripții sculptate-n marochin
și de-a simți arome ce mai persistă-n linguri.

Azi trebuie să rămânem acasă singuri, singuri.


Din ciclul "Alfabet poetic", vol. "Opere ale literaturii române", Editura Național, 2000

Adăugat de: Manuela Munteanu

vezi mai multe poezii de: Ştefan Augustin Doinaş