Steaua de zăpadă

Autor:flavius


Adăugat de: flavius

luni, 23 aprilie 2018

Femeia mi se culcă pe toate sentimentele,
cu trupul despletit de sălcii pe ape
îndepărtează furtuna.

Face noaptea de nerecunoscut,
alungă hainele dincolo de inimă,
privim dragostea cum levitează fără obiect,
cum se pierde în ochii fascinaţi.

Când bate la ferestre lumina dimineţii
nu mai suntem aceiaşi,
trăiam într-o altă lume imaginară
cu zădărnicia în braţe.

Căutăm la nesfârşit
steaua de zăpadă,

ea s-a topit fără să ajungem la ea.


vezi mai multe poezii de: flavius


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CXXXVII.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.