Prietenul nostru, poetul - Spiridon Popescu

Prietenul nostru, Poetul,
Abia după ce i se împodobi fruntea cu lauri
Observă
Că masa la care scrisese o viață întreagă
Miroase a rășină de brad.

Fu cuprins de-o adîncă tristețe –
Dacă observa cu puțin mai devreme,
Poate prindea un dram de răgaz
Să-i dedice și bradului cîteva versuri.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Spiridon Popescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.