Sonet II (Vechi terține)

Autor:Gabriela Botici


Adăugat de: Gabriela Botici

miercuri, 09 aprilie 2025

Prin tot ce fac storc sufletul din mine
Și răscolesc durerile murdare,
Amanetând, cu scopul să omoare,
Tot ce e pur și tot ce este bine.

Dar viața mea de vor să mi-o doboare
Să spurce țelul ce mereu revine,
Privesc spre Cer... și el mă va susține...
Tot ce-mi distrug mă pune în valoare.

Și voi scăpa din chingile meschine,
Găsind și azi o nouă ancorare
Între suspine, printre vechi terține

Și-n virgulele strânse să-mi separe
Enumerarea viselor divine
Din poezia vieții, să repare...


vezi mai multe poezii de: Gabriela Botici


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Viaţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CDXXIII.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.