Nu-n zadar a fost furtună - Serghei Esenin

Nu-n zadar a fost furtună,
Nu-n zadar suflat-a vânt.
Nu-știu-cine-a vrut să-mi pună
În priviri un astru blând.

Cineva-mi ridică-o geană,
Lin, spre ceea ce tânjim:
Un tărâm de neprihană,
De miracol și sublim.

Teamă altul n-o să-mi fie
De-acel roi de stele mut.
Fascinat sunt de vecie
Ca de vatra mea de lut.

Totu-acolo e candoare,
Transparență și extaz.
Seara scutură o floare
De văpaie peste iaz.

Și cuvântul, de pe buză,
Se repede-n Ian și el:
Bolta cerului, lehuză,
Linge roșul ei vițel.

1917



Traducere Ioanichie Olteanu

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Serghei Esenin



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.