Secretul lui Hector - Ion Pribeagu

SECRETUL LUI 'Hector'


O zi de mai nici cald, nici rece
Ca atmosfera s-o mai schimbe
Prin Cismigiu, moș Niță, trece,
Cu Azor și Hector, să se plimbe

Cu curelușe lucitoare
Și funde, cum la alții nu-s
Cîinii îi trec printre picioare
Privind în jos, privind în sus

Pe pajiștea cu roșii mușcate
Venea o blondă iîcîntatoare
Cu piciorușe minunate
Și într-o rochiță scurtă, tare.

O ce plăcere! a zis moș Niță
Privind, cu ochii plini de rouă,
Ce faci frumoasă coniță?
Și pupă mîinile amîndouă

- Merci beaucoup!Dar mătăluță?
- Comsi-comsa! Văzînd că-i soare,
Ieși, la aer o lecuță
Cu pechinezii la plimbare

Și-n timp, ce firea stă să fiarbă
Cățeii se jucau, nespus,
Tot tăvălindu-se pe iarba
Privind în jos, privind în sus,

Și, mîriiau, cu nesimțire,
Și se trînteau în prund smintiți
Că, adesea moș Niță,scos din fire,
Spunea:Ți-ai dracului să fiți!

Au, mai vorbit de-a ei rochiță
De-al cîinilor temperament
Și pururea galant,Moș Niță
Găsi prilej de compliment:

Ce păr frumos ai, un tezaur
De parcă soarele subit
Te-a nins în par cu stropi de aur
Și-n bucle raze ți-a-mpletit!

Prin prund cu salturi, jucăuse,
Azor și Hector, cum v-am spus,
Se încurcau printre picioare
Privind în jos, privind în sus

Dar Hector, javră rubicondă
Lui Azorel a prins să-i spună:
-Moș Niță crede ca e blondă?
Dar,numai noi știm că-i brună!

Adăugată de către-Radu Dan Alexandru

Adăugat de: 0741348048

vezi mai multe poezii de: Ion Pribeagu