Sărut mâna, Mamă Floare

Autor:Camelia Oprița


Adăugat de: Camelia Oprita

luni, 06 iulie 2020

Mândra floare de sulfină,
Plecă dis-de-dimineață
Cu o veche mandolină
La serbarea din colină.

Fiindcă-i neam cu altă floare
Are casa mai la vale,
Iar surorile ei, două,
Sună-n clopoței de rouă.

Floricica se opri,
Cu tulpina-n poartă bate,
– Sărut mâna, Mamă Floare:
Uită-te cât sunt de mare !

În căsuţa din colină,
Ceasul bate în surdină
Și vestește-n grabă mare.
Că e noapte la hotare.

Veni noaptea cea albastră,
Însă floricica noastră
Prinse Luna de spinare
Și urcă în Caru’ Mare.


vezi mai multe poezii de: Camelia Oprita


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Copilărie
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? nu
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCXXXVIII.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.