Rustică

miercuri, 28 iunie 2017

Stau de multă vreme între ţărani
Şi printre lanurile de pe glie;
Parcă zboară ciocârliile în mine,
Păioase de aur se coc în duşmănie.

Ţăranii au fost, de veacuri, sărmani
Şi le-au înflorit mâinile pe sapă;
În silozuri, strâns-au pâinea cea bună,
Din cişmele au sorbit, zilnic, apă.

Copii şi i-au luat cu ei la câmp,
I-a învăţat să bea apă din ulcior
Iar când vremea-i bună, s-au gândit
Să asculte, seara, grauri cum cobor.

Şi se-aprind pădurile toate în mine
Ca nişte ruguri înalte în depărtări,
De-atâta lumină, eu nu mai văd nimic,
Secera lunii se ascute pe zări.

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.