Tărâmul interior - Rumi

Sunetul tobelor se ridică în aer,
Inima mea pulsează.
O voce în interiorul bărăii îmi spune:
„Știu că ești obosit,
dar vino. Aceasta este calea.”

Dincolo de ideile de bine și rău,
există un vast camp. Ne vom întâlni acolo.
Atunci când sufletul se întinde în acea iarbă,
lumea devine prea plină pentru a vorbi despre ea.
Idei, limbaj, chiar și fraza: „unul altuia”
nu mai au nici un sens.

Dacă te voi cuprinde cu emoțiile mele,
vei deveni un companion de dorit.
Dacă te voi cuprinde cu ochii mei,
vei îmbătrâni și vei muri.
Așa că te voi cuprinde acolo unde amândoi
ne contopim cu Infinitul.


Traducere Iulia Bontaș

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Rumi



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.