Frumuseţea şi iubirea - Rumi

Traducere de Octavian Cocoş

Din vremuri imemoriale
Frumuseţea îşi dezvăluie forma ei minunată
în singurătatea nefiinţei.
Ea se uită în oglindă
şi îşi contemplă propria frumuseţe.
Ea e cunoscătorul şi lucrul cunoscut,
Privitorul şi lucrul privit.
Numai ochii ei au văzut acest Univers.

Toate calităţile ei s-au întrupat:
Veşnicia e câmpul verde al Spaţiului şi Timpului.
Iubirea e grădina dătătoare de viaţă a acestei lumi.
Fiecare creangă şi frunză şi fruct
dau la iveală o trăsătură a perfecţiunii sale.
Chiparosul sugerează măreţia ei
Trandafirul ne arată cât e de frumoasă.

Ori de câte ori se iveşte Frumuseţea,
Iubirea e şi ea prezentă.
Ori de câte ori Frumuseţea îşi arată obrazul îmbujorat
Iubirea se aprinde de la flacăra lui.
Când Frumuseţea se ascunde în cutele întunecate ale nopţii
Iubirea vine şi găseşte o inimă tulburată.
Frumuseţea şi Iubirea sunt ca trupul şi sufletul.
Frumuseţea e ca o mină, iar Iubirea e diamantul.

Ele au fost împreună
de la începutul timpului –
Au mers cot la cot,
umăr la umăr.

Adăugat de: Octavian

vezi mai multe poezii de: Rumi



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.