Câteva maxime ale lui Hafiz - Rudyard Kipling

Câteva maxime ale lui Hafiz



I
Dacă seara-n serai Tânărul cade-n contemplare lângă-un havuz,
Îşi caută el oare pacea, numărând hurmuz după hurmuz?
Dacă Ea-i plăcută privirii, ce-ar putea Tânărul spune oare?
“Iată,-i bucuria ochiului, daţi-mi astăzi mie-această floare !"

II
Într-adevăr, după ce moare, kafirul* e scutit de-a iadului osândă
Dacă se-mprumută de la muslimi cu şaizeci la sută pe-an dobândă.

III
Nu punem cataplasme fierbinţi când avem bursati*? Inima afectată,
Când eşti respins de-o fată,-i vindecată fiind respins de altă fată.

IV
Loialitatea prietenilor, iubirea soţiei şi, la pian, noi refrene –
Câte dintre cele trei vor mai fi lângă tine la sfârşitul verii indiene*?

V
Cine-s conducătorii Indiei – în faţa cui genunchiul în pământ să pun?
Faceţi pace cu femeile şi va fi pace-n lume, şi veţi avea trai bun.

VI
Zboară ciocănitoarea-n jurul vlăstarilor de tamarisc?
Se-ntinde, insinuos, pe peretele,-abia zidit, mucigaiul ca un clei?
Are sub treij’ de ani femeia care ţine-un băieţandru în scalvia ei?

VII
Dacă, subit, e zâmbitoare – reflectează. O face numai pentru tine?
Lângă ţapul tânăr cade antilopa pradă, iar Omul atins de-al geloziei mărăcine.

VIII
Nu cerşi favoruri femeilor, iar ele te vor aprecia, de bună seamă,
Nu iese mistreţul din ascunziş când dai foc la iarba din poiană?

IX
Când, tânăr şi naiv, pariază pe shekheli din aur şi argint bătut,
Ia-i banii, fiule, şi laudă pe-Allah. Copilul a fost predestinat a fi vândut.

X
O nuieluşă-n mână printre cai şi oameni e-un folositor adaos,
În şaretă sau la birou, nu le face rău, dar nici nu le dă repaos.

XI
Plăcut, frâul Flirtului îmbunătăţeşte manierele, ţinuta personajului;
Dar mânzul înţelept se ţine departe de ţepii veninoşi ai Mariajului.

XII
Ca aurul de zestre aurul pe care-l risipim – să mă explic:
La curse, cu soaţa vecinului sau pe calul cumpărat de la un amic.

XIII
Deşi ciudat, felul în care se poartă bărbatul c-o femeie-i simplu, e
Felu-n care o face şi cu-un cal, când îl vinde sau când îl îmblânzeşte.

XIV
Se-ntoarce-n public faţa Ei spre tine şi surâsu-i devine dulce, cald?
Nu-i bine. Şi stânca rece la El-Gidar surâde undelor care la picioare-i cad.
Ea te evită-n public; îţi rosteşte numele cu un aer nervos şi iritat.
E bine. E cineva vesel oare când pierde-n jocul în care a intrat?

XV
Dacă Ea-ţi mărturiseşte ceva, gura ta închis să-şi ţină robinetul,
Semnul Câinelui* e scris pe faţa celui care dezvăluie secretul.
Dacă ţi-a scris un răvaş, nu întârzia, dă foc misivei*.
Rupe-o, Prostule, iar vântul o va duce-n grabă direct la soţul ei!
Dacă-n vremuri grele-o minciună te poate salva de primejdii multe,
Rosteşte-o, cât timp mai poţi vorbi sau mai există cineva să te asculte.

XVI
Fiule, dacă fata te respinge, privindu-te-ntr-o doară,
Iar buzele i se strâng odată cu ultimul cuvânt, ieşi afară!
Notează, ea a mai trecut pe-acolo, iar buzele-i crispate-s
Partenere unui nas, unor obraji şi unor urechi ignorante.

XVII
Cazi în timpul cursei, dar învingi – copita rămâne-n veci crăpată,
Deşi Allah şi Lumea te vor ierta, Regretul n-o să dispară niciodată!

XVIII
Dacă Matroana va spune “ Nu-s deloc, deloc bine-nţeleasă!”
Sau Fata ”Vai! Nu înţeleg,” fiule, se-apropie-o vântoasă.
În zadar sub ochii păsării Vânătorul întinde a lui plasă.

XIX
Fiule, dacă eu, Hafiz, Tatăl tău, te rog, când n-am faină de-o pogace,
O oră sau o zi să semnezi o hârtie ştampilată*, abţine-te. N-o face.
Ţi-s grijile-atât de mici încât îmbii necazul altuia să nu-ţi dea pace?


Rudyard Kipling, 1865 – 1936

* Hafiz sau Hafez – Poate avea unul dintre următoarele trei origini:
- În limba arabă înseamnă „ gardian”, un termen folosit de musulmani pentru a particulariza pe cineva care a memorizat întreg Coranul.
- Un celebru poet persan, Khwāja Šamsu d-Dīn Muḥammad Hāfez sau Hafiz din Shiraz (1326 - 1390)
- Al Hafiz ( d. 1149) al XI-lea calif Fatimid.
* Kafir –în cazul de faţă, un “necredincios” care nu recunoaşte principiile Islamului.
* Bursati - nume folosit în India pentru un anumit fel de ulceraţie subcutanată.
* Vară indiană – ultimul sezon cald în India, cu temperaturi blânde şi zile însorite.
* Semnul câinelui – câinele este considerat “ necurat” de mai multe religii, cea mai joasă fiinţă dintre fiinţele de jos.
*E vorba de o trimitere la una regulile din Codul Gentleman-ului (The Gentleman’s Code) şi anume aceea de a trata femeile cu respect.
* Să semnezi o hârtie ştampilată – nu garanta pentru o altă persoană; devii responsabil pentru un credit care nu va putea fi, eventual, plătit. Odinioară în India acest lucru era aproape o lege şi chiar în zilele noastre mulţi oameni evită pe cât posibil să semneze orice fel de hârtie ştampilată.

Adăugat de: Mierla

vezi mai multe poezii de: Rudyard Kipling