Cântec de ancoră - Rudyard Kipling

Cântec de ancoră
Rudyard Kipling, 1865 - 1936




Hei, vira ancora! Vira, of, vira până-ntinde lanţu-n prova!
Încă o-ncercare! Stop. Ţineţi-o-n barbotin1 un pic.
Lasca2 manevrele velelor, întoarceţi vergile –
Vela foc3 gata de plecare! Vira până când lanţul e la pic!4

La drum! Iubire, nu mai putem rămâne lângă tine –
Lăsaţi paharele, spuneţi fetelor adio şi sărutaţi-le-obrăjorii;
Pentru că vântul, iată, strigă, “Nu când vrei şi îţi convine
Te-ajut, ci atunci când am eu chef să vin la tine,
Sus ancora, dacă vă e dor de Mama Carey5
(Dacă vreţi să navigaţi spre Mama Carey!);
Oh, drum bun spre locul unde-şi hrăneşte Mama Carey puişorii!”6

A mai rămas o cheie!7 Gata, s-a smuls de pe fundul mării!
Ancora tribord e la suprafaţă! Spălaţi-o şi la post cu ea!
Nava girează spre babord, iar ancora-i încă plină de noroi,
Anul ăsta nu va mai fi fundarisită8 niciodată. Valea!

Drum bun şi vânt din pupa spre marea cea albastră,
Cu nava-n balast9, uşoară, fără marfă-n cale,
Plecăm la drum, a venit iar vremea de plecare,
Parâmele-s molate de pe babale;
Datoriile ni le va plăti briza care bate-n urma noastră!10

Hei, volta! Iar voi, acolo, recuperaţi parâma pupa!
Acum, atenţie la palanc; prindeţi curentul trăgător!11
Asiguraţi ancora şi legaţi-i braţele, slăbiţi gaiul bigii.12
Sus braţele, hai trageţi-le sus şi strângeţi-le uşor!

Ei, bine, acum la drum! Vom avea-n Canal13 vânt din pupa;
Dezlegăm velele strecurând câte-o şoaptă; e ceasul plecării
Şi vântul îşi încordează tot mai tare struna,
Luminile geamandurilor rămân în urmă, una câte una,
Iar nava sforăie sub vela trincă inspirând parfumul mării,

Cârma şi velele-s în deplin acord, în noapte nava-şi ştie drumul.
E bolnavă-n port, iar leacul e doar sărutul talazului nebun!
Punem prova spre Brest14 şi-nsemnele englezeşti pe catarg,
Ridicăm toate pânzele pe care ni le permite un vânt bun!

Ei bine, acum la drum! Ushant15 ne va-nchide uşa-n spate
Răsucindu-se-n vârtejurile mării ca roata morilor de vânt,
Curând ultimul far va rămâne-n urma
Brazdelor de apă care se rostogolesc în pupa –
Căci noi mergem la Mama Carey
(Navigăm spre Mama Carey!);
Oh, plecăm spre locul unde-şi hrăneşte Mama Carey puişorii!



1. Barbotin - roată dințată care antrenează vinciul ancorelor.

2. Lasca – a slăbi o parâmă (expresie din jargonul marinăresc).

3. La ancoră, nava stă cu prova în vânt. Întinderea velelor foc (vele triunghiulare pe straiurile
bombresului), după ce ancora este la suprafaţa apei, are rolul de a întoarce nava cu pupa în vânt.

4. Pic – poziţie a navei faţă de ancoră, când lanţul acesteia este întins vertical pe axa longitudinală a navei, iar ancora e gata să se desprindă de pe fundul mării.

5. Mama Carey (Mother Carey) – un personaj supranatural personificând în imaginația marinarilor marea sălbatică și necruţătoare, prevestitor al furtunilor şi-al naufragiilor.

6. Puişorii Mamei Carey – păsările furtunii (puffinus puffinus), numiţi şi petreli, furtunari sau rândunici de mare; se crede că zboară în întâmpinarea furtunii, fiind, de fapt, sufletele navigatorilor morţi.

7. Cheie – o lungime de 25 de metri a lanţului de ancoră – în marina română, în cea britanică o
cheie de lanţ are 27.30 metri). Cheile de lanţ se leagă între ele cu aşa numitele chei de împreunare,
în forma de “U” sau de za (cheia kenter).

8.Fundarisi - a lăsa ancora să cadă în vederea ancorării.

9. Navă în balast – nava fără marfă la bord, care pentru a respecta anumite criterii de asietă şi de
stabilitate îmbarcă în timpul “voiajului în balast” o anumită cantitate de apă de mare în diferite
tancuri special amenajate

10. Cu alte cuvinte, datoriile făcute de marinari prin crâşmele portului nu vor mai fi plătite niciodată!

11. Capătul parâmei (curentului) care trece printr-un scripete/palanc şi de care se “trage” folosind forţa braţelor sau cu ajutorul unui vinci.

12. Gai – parâmă pentru manevrarea bigii în plan orizontal.
Bigă – braţul macaralei de la bordul unei nave.

13. Canal – este vorba despre Canalul Mânecii, strâmtoarea dintre Anglia şi Franţa.

14. Brest – oraş port în nord vestul Franţei.

15. Ushant (în lb. franceză Quessant) – insulă din apropierea coastei vest a Franţei, marcând
extremitatea sud-vestică a Canalului Mânecii.


Muzică:
https://www.youtube.com/watch?v=FeGANb3yekE




Trad. Petru Dimofte

Adăugat de: Mierla

vezi mai multe poezii de: Rudyard Kipling



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.