RăZBOI

miercuri, 01 martie 2023

IRĂZBOI

Oricât ar vâjîi în întuneric lighioanele verzi de metal,
Lianele nu desferec sufletul animal.

Oricât ar rula în convoaie, nesfârşite comenzi gâfîind,
Sufletul se încovoaie moale, tânjind.

Dacă l-ar înconjura ca o pâlnie, el, sâmbure, rămâne pierit;
Nu vor putea să îl mânie, nici să-l redea fericit.

Îmbracă-se în tinicheaua verde, inima lui bate, tot carne
(Prin tinichea auzi gemete) roşie, să se sfarme.

Kilograme de plumb trec ca nourii, ploaia stă gata să-nceapă;
Dedesubt trecătorii ...aşteaptă, aşteaptă, aşteaptă...
Mecanisme de distrugere în masă tânjesc, pretutindeni prezente;
Un buton apăsat scurmă cinci continente.

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.