Răstignit pe frunze

Autor:Costel Zăgan


Adăugat de: Costel Zgan

sâmbătă, 16 ianuarie 2016

Numai într-o vreme
eram pierde-toamne
dar când scriu poeme
cred în tine Doamne

Eram pierde-toamne
cu tăcerea vai bagaj
de Tine mi-e foame
și mă dau drept gaj

Cu tăcerea vai bagaj
de când scriu poeme
sunt al nopții paj
și-o mai duc o vreme

Ca un pierde-toamne
sus pe cruce Doamne

Costel Zăgan, CEZEISME II


vezi mai multe poezii de: Costel Zgan


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Adevăr
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

"cu tacerile-n bagaj" nu se incadreaza in niciun fel in ritmul cu care ati inceput si care este majoritar
blacks
sâmbătă, 16 ianuarie 2016



Confrate, Costel.. Te felicit, frumoasa poezie cum ne-ai obișnuit deja !

Cu stimă !
M Horlaci
sâmbătă, 16 ianuarie 2016



Dacă scrii poeme
Tu nu mai pierzi toamne...
Vieți transformi în basme
Ce devin icoane
Clipelor prelinse
Din tăceri imense!
Frumoasă, Costel! Felicitări!
Cu drag, Carmen
Ina M.
sâmbătă, 16 ianuarie 2016