Fereastră - Rainer Maria Rilke

Fereastra, – nu e gest să nu-i
dea sens sau tâlcul unei măști:
tu stai în geam și-i pare-oricui
că meditezi sau că adăști.

Fereastră, vreau să spun că tu
ne pui în pagină, în pagini,
fiindu-ți ostatici până nu
luăm chipul propriei imagini.

Copilu,-n vagul său plictis,
stă-n coate sprijinit, în ramă,
nu el, cât se-afundă-n vis,
ci timpul haina i-o destramă.

Și-amanții,-n cadrul acaju,
ca fluturii, încremeniți,
fragili și prea frumoși spre-a nu
fi insectarului meniți.



Traducere Șerban Foarță

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.