Nălucire - Rafael Obligado

Vine în vis, se simte, se zărește
în tremurul de buze, nechemată;
Zorii o văd fugind pe nalte creste,
prin amurgita umbră zbuciumată.

Emană melancolice parfumuri
de trandafir - funebră vestejire;
Se pierde în tămâie și în fumuri,
ca licărul luminii din privire.

Surata dup-amiezii,-ngândurată,
din adâncimea văii scânteiază
- un fulger orbitor, ca o săgetată,
ce-n palidul azur se estompează.

Visión
de Rafael Obligado

Se sueña, se presiente, se adivina,
estremécese el labio y no la nombra;
el alba la ve huir de la colina
velada entre los pliegues de la sombra.

Espira el melancólico perfume
de la rosa en un féretro olvidada;
se deshace en incienso, se consume
a la rápida luz de una mirada.

Hermana de la tarde, pensativa
en el fondo del valle resplandece;
un instante deslumbra, y fugitiva
en el pálido azul se desvanece.

Tradus de Gabriel Cristea

Adăugat de: Gabriel Cristea

traducere de: Gabriel Cristea


vezi mai multe poezii de: Rafael Obligado



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.