Perpetuum mobile - Radu Gyr

Sub mâna ce se pleacă să disece,
fug din artere purele esențe.
Din veșnicie picură cadențe,
ca stropii grei din stalactita rece.

Cu pulbere, cu țăndări și cu zdrențe,
istoria se-mbată și petrece.
Câți am murit de-un secol sau de zece
în cei de azi îi facem reverențe.

Sucindu-se pe recile ei fusuri,
vremea mai zvârle-un ev sau o epocă.
Hrănim cu sânge marile apusuri,

un veac se surpă, altul îl evocă,
și numai tu, izvor al tainei, susuri
închis adânc, ca-n inimă de rocă.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Radu Gyr



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.