Printre luciri de cornuri şi junghiere,
vâna şi el cu prinţul prin pãduri.
Gorunii-aveau suspine verzi pe guri
şi apel , pe buze, giuvaere.
Era-ntr-a patra zi de vânãtoare
Isteţe slugi stârneau vânaturi noi
şi cerbii-ngenunchiau pe frunze moi
şi vulturii se prãvãleau din soare.
Iar el, dibaci şi sprinten în sãgeatã,
tânãr curtean cu chip strãlucitor,
când culegea vãzduhul frânt din zbor,
când strãpungea pãdurea-n beregatã.
Uşor şi zvelt la pânde îndrãsneţe,
Se depãrta de ceata de curteni
şi ochii lui pareau nepãmânteni,
scânteietori de zãri şi tinereţe.
Dar cum fugea dupã sãlbãtãciune
Incremeni. Pe crengi cu moale joc
ardea şi nu un bulgãre de foc,
sclipea şi nu o pasãre minune
Purta aprins, şi rãsãritu-n pene,
cu scãpãrãri de aur şi otel,
şi, liniştit şi dulce lângã el,
amurgul stins al umbrei pãdurene.
Safire şi mãrgeane şi rubine
se rãzvrãteau şi se-mpãcau în ea,
vrând izbucnirea flãcãrii sã-i dea
şi linistea sfinţeniei senine.
Un pas şi ea zvâcnea pe altã mladã.
Ţintea viclean, sãgeata dãdea gres.
Ba o pierdea prin crengi de arbori deşi,
ba, strãlucind, ea sta în loc s-o vadã.
In pitulãri topea vãpãi domoale,
ca sã tâşneascã iar din ascunziş
cu fulgere ciudate prin frunziş,
şi mai ciudate stingeri de metale.
Iar el, curtean cândva îndemânatic,
o urmãrea cu arc neputincios,
cu pas flãmând, dar fãrã de folos,
mai lacom, mai fierbinte, mai sãlbatic
Uitase şi tovarãşii din ceatã,
şi prinţu-mpresurat de slava lor
şi nici, troznind, cã-l frige sub picior
nu mai simţea vreo creangã-nsângeratã.
Nu mai simtea nici muşchiul vãgãunii,
nici putregaiul ierbii cu bureţi,
nici smârcul fiert, nici râpa cu mistreţi,
nici gusterii din scorburi sau tãunii.
Şi nu vedea nici soarele cum cade
şi nici cum suie luna din pãduri,
molizii argintându-i în armuri
şi apele în ţãndãri reci de spade.
Iar pasãrea-l chema sã n-o ajungã
şi-l tot momea, aici şi nicãieri,
din ce în ce mai beat de scânteieri,
ars pânã-n os de pofta s-o strãpungã.
Din ieri în azi, din zori în amurgire
şi din amiezi în nopţi cu licurici,
cãlca pe timp, fugea pe clipe mici,
ca pe spãrturi şi cioburi de potire.
Şi, deodatã, pasãrea zglobie
pe nici o creangã n-a mai tresãrit,
nici rumene frânturi de rãsãrit,
nici verzi crâmpeie dulci de veşnicie.
Pierise fãrã nume nu ştiu unde,
pierise fãrã loc şi fãrã veac,
în miez adânc de taine care tac,
în fundul lumii care nu rãspunde.
Zadarnice şi umblet lung şi trudã
se sfâşiau în sterpe bâjbâieli.
Noi muguri tremurau pe crengi sfieli
şi-alãturi omul tremura de ciudã.
Scrâşnea :-Unde-ai ascuns-o tu, pãdure ?
Urla : -Unde-aţi pitit-o, pietre tari ?
Rupea cu ghiara scoarţa pe stejari,
izbea cu pumnii-n cremenele sure.
Smulgea, hain, desişuri de jãratic,
muşca pãmânt, turba de nenoroc,-
dar pasãrea nici veac n-avea, nici loc,
nici nume pe hotarul pãduratic
Târziu, rãpus, cu fruntea grea ca fierul,
cu paşi aprinşi, cu ochi amari şi beţi,
zvârli, rupând, puţinele sãgeţi
şi, hohotind, îşi lepadã jungerul.
De-acum, numai nãluca ei în minte
îl dogora adânc pe sub copaci,
curtean înfrânt, cu umbletul stângaci,
de parc-ar fi cãlcat pe oseminte.
Se-napoia ursuz şi fãrã pradã,
ca nãpãdit de fiere şi oţet,
şi dupã el venea pãdurea-ncet,
cu capu-n piept, pe drumuri de baladã.
Mergea sã afle prinţul şi curtenii
rãmaşi sã sãgeteze cerbi de rând,
şi, cum ofta, necazul , când şi când,
cu lacrimi îi sfinţea bãtaia genii.
Pe vechi poteci, prin ierbi abia citite,
cãta degeaba urme de arcaşi
Ci nicãieri pãrea cã n-au fost paşi,
nici mâini cândva aprinse pe cuţite.
Se cãţãra în câte-o tisã înaltã,
striga spre rãsãrit ori spre apus.
Ci slugi şi prinţ pãrea cã s-au tot dus
cu vulturii şi cerbii laolaltã.
Mai sterp bãtea viroagele ascunse,
mai lung chema din vârfuri de goruni.
Ci print şi ceatã şi sãlbãticiuni
pieriserã-n adâncuri nepãtrunse.
Gândea ca i-a lãsat la o frânturã,
la un crâmpei sau aşchie de ceas,
şi-acum pãdurea-ntreagã-avea alt glas
şi vântul alte cântece pe gurã.
Izvoare noi zvâcneau acum la viaţã,
şoptind pre limbã nouã noi poveşti,
şi orice luminiş cu ochi cereşti
alt grai avea, alt zâmbet, altã faţã.
Şi fiecare piatrã altã frunte,
şi fiecare brustur alt obraz
Se oglindea-n bãltoace de topaz
şi-un chip strãin sta-n ele sã-l înfrunte.
Un chip tãiat de arşiţã şi ploaie,
muşcat adânc de vreme şi de vânt.
Se pipaia. Uscate mâini de sfânt
îi şovãiau pe zdrenţe, nu pe straie.
Din catifele vechi şi adamascuri
lãsa în cale fleanduri prin tufani
şi din botforii spintecaţi de ani
tãlpile goale-i sângerau pe vreascuri.
Uimit se cerceta prin noi izvoare
şi se-ntreba de-i vis sau adevãr
Ci numai zvon de frunze în rãspãr
suna din fund de taine cu zãvoare.
Oftând, ieşea din veacuri pãdureţe,
din codrul ce-ngropase-adânc sub chei,
şi pasãrea cu aripi de scântei,
şi prinţul cu alai de tinereţe.
Şi cum pornea mai gârbov spre cetate,
tot buchisind ca-ntr-un ceaslov cãrãri,
sub paşii lui trozneau ba întrebãri,
ba cioturi mari de gânduri rãschirate.
Iar după el, fugindu-i sub câlcâie
sau fluturându-şi zdreanţa uneori,
vântul venea cu sânul plin de flori,
punând pe toate smirnã şi tãmâie.
* *
Calca pe-aceleaşi uliţe strãbune,
dar parcã strãbãtea un nou tãrâm,
cu paşi tot mai miraţi pe caldarâm,
cu ochi strãlucitori de grea minune.
Cetatea era ea şi nu, sub soare.
Arcade vechi gemeau de bãtrâneţi,
dar alte lumi şi alte dimineţi
râdeau pe feţe albe de fecioare.
Alţi negustori vindeau în noi dughene,
se zbenguiau în pulbere alţi prunci
şi gloate ne-ntâlnite pân-atunci
îl mãsurau cu milã pe sub gene.
Ziceau oprind : De unde vii, strãine,
şi cine eşti, sub zdrenţe şi rupturi ?
El le vorbea de tainice pãduri
şi de nãluci cu aripi de rubine.
Ii cumpãneau drumeţii, a mirare,
şi strai, şi glas, şi ochii prea fierbinţi ;
iar el vorbea de-o pasãre şi-un prinţ
şi de-un curtean pierdut la vânãtoare
Spunea cum au plecat de-aici cu torbe
şi cum se-ntoarce singur din alai
Fâşii de soare-i tremurau pe strai
şi-i aprindeau şi fleandurã şi vorbe.
Lung îl priveau ori se porneau pe glume :
-Cumplite basme, moşule, ne-ndrugi
Ce prinţ ştii tu, ce pasãre, ce slugi ?
Parcã vorbeşti cu duşii de pe lume
Rar, câte-un înţelept ieşea din gloatã :
Ba, a domnit, cândva, un prinţ pe-aici,
dar veacul sãu s-o fi fãcut urzici
şi, poate, brusturi slava lui uitatã
-Unchiaş smintit cu mincinoasã falã,
îl dojeneau atuncea, rând pe rând,
de ce ne-nşeli că te-ai pierdut, vânând,
de-un prinţ rãmas de veacuri umbră goalã ?
El surâdea şi povestea întruna
şi soarele curgea pe zdreanţa lui,
iar oamenii dãdeau din cap, sãtui,
scârbindu-i şi buleandra şi minciuna
Plecau drumeţii, alţi drumeţi sã vinã,
sã-şi batã joc de umbra de unchieş
cu trupul frânt,cu ochii ne-nteleşi,
scânteietori de-o stranie luminã.
-Mai spune despre pasãrea vicleanã :
unde-ai pierdut-o, falnice curtean ?
El surâdea nãlucii de mãrgean
şi nu-l durea nici glumã, nici dojanã.
Simţea, ciudat, din ce în ce mai bine,
cum pasãrea, pierdutã ieri în fum,
cu aripi dulci, îi da ocol acum,
asemenea sfinţeniei senine.
Zicea, lucind de ce zãrea-nainte :
-A fost s-o pierd în codru-ntunecos,
dar azi îmi zboarã-n faţã tot mai jos,
cu aripi tot mai limpezi ţi mai sfinte
Râdeau isteţi :-Nu minte, e lunatic.
Râdeau şi se pierdeau în vãlmãşag,
lasãnd în urmã ciotul de moşneag ,
cu raiul lui amar şi singuratic.
Şi soarele curgea pe el, subţire,
pe zdrenţe vechi, pe trupul slãbãnog,
şi numai ochii-adânci ca un zãlog,
frigeau, dogorâtori de amintire.
* *
Tot mai sãtui de basme fãrã tâlcuri,
îl ocoleau drumeţii pe nebun.
Dar fragezi, ca zãpada la Crãciun,
veneau acum copiii, pâlcuri-pâlcuri.
Zburdând şi îmbrâncindu-se cu ghionţii,
se îmbulzeau în juru-i tot mai mulţi,
şi-nconjurat de heruvimi desculţi
le desmierda pe frunte cârlionţii.
Cutreierat de raze şi vedenii,
le tot vorbea de codrul cu tãceri,
unde-şi lãsase chipul sãu de ieri
şi straiele şi prinţul şi curtenii.
Vrãjiţi, îl îndemnau sã le mai spunã
şi-n cerurile lor copilãreşti
urca, sublim, pãdurea din poveşti,
izbindu-se cu crengile de lunã.
Aşa, mult timp, s-au strâns la basm seninii
şi fragezii obraji de aurori.
Cei vârstnici doar şopteau ne-ncrezãtori,
Cãlcau ursuzi şi-aveau priviri ca spinii.
Pe urmã şi obrajii limpezimii
venirã tot mai rar şi mai puţini.
Creşteau înalţi copiii pe tulpini,
dar nu mai semãnau cu heruvimii
Treceau posaci, pierzându-se-n grãmadã
sau aruncând trufii de înţelepţi :
-Uncheş zãlud, pe cine mai aştepţi ?
În pasãrea ta cine sã mai creadã ?
N-au mai oprit nici tinerii. Nici unii
nu mai puneau în vorba lui temei.
Numai moşneagul, dincolo de ei,
strafulgera de pasãrea minunii
Închidea ochii şi-o vedea cum vine.
Nici n-o chema şi singurã ţâşnea.
Abia clipea şi-i sta pe umãr, grea :
safire şi mãrgeane şi rubine.
Se ruşina acuma cã plânsese
cândva, când o pierduse printre brazi.
Ce mare, ce aproape era azi,
în raiul lui cu flãcãri ne-nţelese.
Ah, îi pierduse zborul în risipã,
ca s-o gãseascã-alãturi, fãrã leat
Vorbea cu ea pe uliţe, ca beat,
cu mare glas de dincolo de clipã.
Cu mare glas de dincolo de vreme,
de dincolo de oameni şi de paşi
Ce-i mai pãsa ca-l ocoleau, trufaşi,
când el zvâcnea întreg de diademe ?
Cãlca încet grãind minunii sale,
iar oamenii cu suflete de tuci
îl îmbrânceau, pieziş, pe la rãscruci
şi cu ocãri îl vânturau din cale.
Şi tot mai des l-întâmpinau sudalme
şi pietre se-nãlţau în pumni duşmani
Dar ce-i pãsa cã-l bat cu bolovani,
când pasãrea îi ciugulea din palme ?
Şi-ntr-un amurg ce-şi desfoia pãunii
pe turnuri vechi de purpurã şi os,
cei vrednici l-au gonit pe zdrenţuros,
cum alungau ciumaţii şi nebunii
* *
Zvârlit afar, pe poartã, din cetate,
stãtu în loc fãrâma de unchieş.
Sorbi mult timp apusul de mãceş
şi taina-ntâiei stele-nlãcrimate.
Porni apoi, în zdreanţa lui amarã,
cu paşii frânţi, cu umerii subţiri,
spre zarea aromind a trandafiri
şi-a fagure de miere şi de cearã.
Domol şi şchiopãtând prin toţi scaieţii,
mergea sã moarã-n marile pãduri,
unde-şi lãsase torba cu frânturi
şi straiele şi chipul tinereţii.
Luna-aromea a cimbru şi-a ţintaur,
suia din râpi, cãdea din nou în vãi
şi soarele venea sã bea vãpãi
din ape, ca un roşu cerb de aur.
Prigoria urca din treaptã-n treaptã,
amiaza se-ndulcea în moliciuni
şi luna iar creştea din vãgãuni,
aromitoare, albã, înţeleaptã
El însã şchiopãta fãrã s-ajungã.
Prea slabi îi erau paşii ori prea stinşi,
sau prea departe codrii necuprinşi
şi calea lor prea asprã şi prea lungã.
Dar nu-i pasa de-avea sã-şi mai gãseascã
pãdurile aievea sau deloc.
Pe umeri îi sta pasãrea de foc,
mai mare, parcă, mai împãrãteascã.
El surâdea şi şchiopãta-nainte
Şi stelele, ieşind din scorburi mari,
l-împresurau cu zumzet de bondari
şi luna-i gãlgãia peste veşminte.
Iar dupã el, fugindu-i sub câlcâie
sau fluturându-i zdreanţa uneori,
vântul venea cu sânul plin de flori,
punând pe toate smirnã şi tãmâie.
Adăugat de: Gerra Orivera
vezi mai multe poezii de: Radu Gyr
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfred de Musset
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Dante Alighieri
David Avidan
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dsida Jenő
Du Fu
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louise Gluck
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yuri Kageyama
Indonezia este cel mai mare arhipelag de pe Terra
1946 -S-a născut Terry Jacks, vocalist, chitarist, compozitor şi producător canadian (Chessman, Poppy Family).
1965 -S-a născut Elle MacPhearson, actriţă şi top model australian.
Biblia este harta lui Dumnezeu după care să te ghidezi, să te ferească de fundul mării, să îţi arate unde este portul şi cum ajungi la el fără să eşuezi pe stânci sau bancuri de nisip.
Henry Ward Beecher
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican
Distribuie: