Praf și gol universal

Autor:Samoilă Cristina Gabriela


Adăugat de: Cristina Gabriela

luni, 03 aprilie 2023

Mi-am împachetat sufletul cu mâini murdare
De abis și praf de dor
Doar pentru a nu simți
Cum e să nu fi mort.

Mi-am suspendat și sentimentele
Cu creierul ruinat
De ramuri ofilite și praf
Doar pentru a uita
Cum e să nu fi uitat


Iar la sfârșit când l-am perforat
Carnea și sufletul au explodat
M-am simțit plin
Cu toate că eram gol.


vezi mai multe poezii de: Cristina Gabriela


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Singurătate
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Atat de multa tristete in aceasta plinaciune.
Multumim Cristina pentru expunere!
Cezara Vinturis
vineri, 07 aprilie 2023