- Acasă
- Maria Filipoiu
- Poeme de Ziua Femeii și Ziua Mamei
Poeme de Ziua Femeii și Ziua Mamei
miercuri, 08 martie 2023
*Poeme de Ziua Femeii și Ziua Mamei
*Ziua Mamei în lume și în România
ZIUA MAMEI ÎN LUME ȘI ÎN ROMÂNIA
„Mama este îngerul vieții, cu aripi de petale din anotimpul iubirii. - Maria Filipoiu
În majoritatea țărilor această sărbătoare este în a doua duminică din luna mai, în țări precum Austria, Belgia, Brazilia, Canada, Grecia, Turcia, Olanda, Japonia, China sau Australia. Oricând s-a sărbători, Ziua Mamei este un prilej de a onora mamele din toată lumea. În Statele Unite, Ziua Mamei a fost pentru prima dată sprijinită public de Julia Ward, care a spus că este zi pentru mamele care se unesc în lupta pentru pacea mondială. În secolul XX, Anna Jarvis a luat inițiativa de a onora mamele și a trimis scrisori mai multor instituții ale statului, organelor legislative și unor persoane influente, în care propunerea ca Ziua Mamei să devină o sărbătoare oficială. A fost recunoscut pentru prima dată ca fiind sărbătoare oficială în Virginia, iar în 1914, președintele american Woodrow Wilson a declarat a doua duminică a lunii mai sărbătoare națională în cinstea mamelor americane.
Ziua Mamei în alte țări
În funcție de țară, Ziua Mamei este sărbătorită la date diferite.
Această tradiție de a cinsti mamele vine, cel mai probabil, din Grecia, unde se organizau festivități pentru Rhea, mama zeilor. Primii creștini au sărbătorit a patra duminică a Postului Mare ca o sărbătoare a Mamei pentru a o cinsti pe Maria, mama lui Hristos.
În Marea Britanie, tradiția Zilei Mamei este acum foarte asemănătoare cu cea din SUA, dar originile sale sunt diferite, întrucât ziua comemorează întoarcerea în biserica mamă în a patra duminică din Postul Mare.
Coloniștii englezi care s-au stabilit în America au întrerupt tradiția duminicii materne, presupunând că ar fi fost destul de dificil să se întoarcă la biserica mamă pentru ziua respectivă.
Există țări care o sărbătoresc de 8 martie, precum Rusia, Bulgaria, Ucraina, Albania, Serbia, Macedonia sau Muntenegru.
Altele o sărbătoresc pe 21 martie, precum Iordania, Irak, Israel, Libia, Siria sau Sudan. În Irlanda, Marea Britanie și Irlanda de Nord, Ziua Mamei este sărbătorită în a patra duminică a Postului Mare.
Ziua Mamei în România
Până în anul 2009, România se afla printre puținele state ale lumii care, în lipsa unei Zile oficiale a mamei, a marcat doar Ziua Femeii – 8 Martie, extinzându-i acesteia aria de semnificații.
Ziua Mamei în România a fost adoptată oficial în 13 octombrie 2009 și s-a sărbătorit pentru prima dată în 2010. Data este în a doua duminică după Învierea Domnului - Duminica Sf. Ap. Toma sau Duminica Tomii
Astfel, această sărbătoare a femeilor de pretutindeni a ajuns la noi să aibă oficial și statutul de zi a mamei, în lipsa unei sărbători separate destinate mamei.
Îți sărut sufletul, Mamă
De-a lungul timpului, Ziua Mamei a devenit din ce în ce mai populară și tradițiile diferă de la țară la țară. În timp ce în America mamele primesc felicitări și copiii plănuiesc o zi de distracție pentru mama lor, în alte țări se sărbătorește la o cină sau acasă.
Mama mea - Sofia Filipoiu, născută pe 3 mai 1926 - este ființa care mi-a dat viață din viața ei și care a lăsat în urmă, cea mai scumpă comoară - 3 făclii ale vieții, ce ard în candela eternității. Făclia vieții ei s-a stins mult prea devreme, când nu împlinise 70 de ani (26.11.1955).
A urcat cu sufletul la Domnul, dar amintirea ei îmi inundă sufletul cu lacrimi și nu uit să-i mulțumesc în rugăciune pentru viață, creștere și educare.
Creștinește este să cinstești.
mama și să-i dăruiești puțină dragoste sufletească în fiecare zi, cât este în viață, iar când a trecut în rândul drepților, cinstește-i memoria.
Cât ai mama în viață, nu uita, om bun, să-i duci mamei recunoștința într-un simbol și un cuvânt frumos pentru darul neprețuit de care te bucuri - viața. Poate că ar fi suficiente trei cuvinte:
Sărut mâinile, Mamă! La mulți ani!
Când mama parăsește această lume pentru alta mai bună, strămutându-și sufletul într-o altă eternitate, aprinde-i o lumânare cu flacăra inimii și păstrează-i icoana în suflet, pentru că mama este îngerul vieții și al fiului. Am auzit aceaste cuvinte
la Pr. Vasile Ioana: Mama este îngerul vieții / https://fb.watch/cNewAG0fjw/
Numai așa te poți ruga, oricând îți amintești de ea, să te ierte pentru câte i-ai greșit.
Eu îi spun mereu, când mă doare dorul în piept:
Îți sărut sufletul, Mamă!
Iartă-mă de ți-am greșit!
Mă rog la Dumnezeu să-i dea loc luminos Împărăția Sa, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!
Amin!
*Poeme de Ziua Femeii și Ziua Mamei
DE ZIUA TA, FEMEIE
(sonet omagial)
De ziua ta, Femeie, vreau să-ți închin
Floare de gând pe-o rază de privire.
O învălui în giulgiu de iubire,
Când zorii îmi bat în geam cu cer senin.
Să-ți mai omagiez sfânta menire,
De vieți purtătoare în sacru destin,
Ridic pocalul pe jumătate plin
Cu sănătate, că restu-i jertfire.
Mi-ai dăruit a Maicii sărbătoare,
Ca s-o cinstesc în inima toamnelor
Pe Fecioara de Domnul născătoare.
Omagii scriu de ziua femeilor,
Spre recunoștință și neuitare,
În florilegiu să le dau mamelor.
*8 Martie - Ziua Internațională a Femeii
SUFLETUL DE MAMĂ
(sonet de Ziua Mamei)
Purtându-și menirea cu numele sfânt,
Maica duce prin eternă speranță,
Izvorul de lumină și de viață,
Ce curge din veșnicie pe Pamânt.
În leagăn așterne al pruncului cânt
Și-i veghează din seară-n dimineață,
Vis ce-l poartă prin lumină sau ceață,
Pe cărările vieții să-și ia avânt.
Ca înger păzitor îl însoțește
Cu spiritul din conștiința trează,
Până ce de viață se rătăcește.
Din altă lume-l binecuvântează,
Când la Divinitate stăruiește
Sufletul, ce din ceruri lăcrimează.
FEMEIA CU DESTIN SFÂNT
(sonet omagial)
În fiecare martie revine
Sărbătoarea femeii cu destin sfânt,
Menită să lase viață pe Pământ,
Cât sufletul în chip de lut îl ține.
Cu dor de măicuța în suflet răsfrânt
Îi caut privirea pe zării senine.
Durerea sufletească să-mi aline,
Aprind candela inimii în cuvânt.
Pornesc pe deal, ca-n vremuri de odată
Să-ți adun buchețele de ghiocei,
De ziua ta, măicuță minunată!
Pe ei se scurge roua din ochii mei
Și se ofilesc în bătrâna-mi soartă,
Ca vița ce străjuia prispa casei.
MAMA SOFIA
(sonet mamei)
Măicuța mea cu numele Sofia,
Mereu dădea ton cântării la strană,
Iar sufletul ca leac, să-l pui pe rană,
Mu cunoștea minciuna și trufia.
Cu rațiunea ei fără prihană,
În credință își ducea bogăția,
Să-i facă zestre fiicei Maria,
De spiritul patern fiind orfană.
Pe chipul blajin, nimeni nu îi vedea
Lacrimi izvorând din singurătate,
Că-n fântâna inimii le ascundea.
Dar în sufletul meu au fost păstrate,
De la Sofia, însăși măicuța mea,
Pe stropi de dor să le așez în carte.
*În memoria mamei Sofia-Dragna Filipoiu (3.05.1926 - 27.11.1995)
MĂICUȚA CU OCHII DE CICOARE
(sonet manei mele)
Măicuța mea cu ochii de cicoare,
Plecată să îmi zidești casă în Rai,
Te rog, prin vise, o veste să îmi dai,
Să știu că mă aștepți la o zi mare!
Aș vrea să-mi spui cum e pe-al cerului plai,
Ce griji te frământă și ce te doare?
Te aștept în vise, că-n suflet mă doare
De când în lumea celor drepți plecat-ai!
Mi-au albit tâmplele de așteptare,
Să-ți mai văd chipul blajin și să-ți sărut
Mâinile de măicuță iubitoare!
Nicicând n-am uitat cât de greu m-ai crescut
Și te-aștept să vii, să-ți cad la picioare,
Ca să-ți povestesc prin câte am trecut!
MAMA ÎN OGLINDA TIMPULUI
(sonet destinului matern)
În oglinda timpului când mă privesc,
De-o vreme zăresc chipul tău în mine,
Măicuța mea, că aceleași destine
Au mamele ce nasc prunci și-i ocrotesc.
Zestrea moștenită îți aparține
Și o voi păstra, cât pe Pământ trăiesc.
Asemenea ție sunt, când mi-amintesc
De vremea când împărțeam rău și bine.
Crescut-am pruncii, precum te-am moștenit,
În respect și dragoste părintească,
Prin viață să aibă drumul însorit.
În cinste și dreptate să muncească
Și-n rugă să-și ducă sufletul smerit,
Prin soarta ca zestre dumnezeiască.
TRADIŢIE DE 8 MARTIE
Femeia emancipată
sau prea modestă din fire,
e puțin apreciată
pentru sacra ei menire.
Că e mamă sau iubită,
de 8 Martie prin vremuri,
în lume-i sărbătorită
cu flori și nobile gânduri.
Dar cea mai mare onoare
a femeii-n cursul vremii,
e-n menirea-i purtătoare
de vieţi, prin timp de milenii.
Dăruind viaţă pruncilor,
nu-ncetează să le fie
sprijin la greu şi la uşor,
prin zi sau noapte târzie.
Tot ca mamă grijulie,
uită de foame şi sete,
flămând fiul să nu-i fie,
nici apăsat de regrete.
Ferice de fiu ce-i duce
mamei sale-n dar, o floare!
Prețul iubirii întoarce
cu simbol de sărbătoare.
Ca bunică-n toamna vieţii,
iubeşte mai mult nepoţii
decât rodul tinereţii,
dorindu-i prin visul nopții.
Iar dacă este sortită,
nici soție, nici iubită,
Ca o floare ofilită,
Nu poate fi îndrăgită.
Soția ce-i devotată
și prin viaţă-i împlinită,
de cel drag e venerată,
când este sărbătorită.
Viaţa dusă-n burlăcie
de bărbaţii singuratici
e searbădă şi pustie,
trăind singuri şi nostalgici.
Şirag de tristeţi sufleteşti
e trăirea-n sărbătoare,
când nu ai cui să dăruieşti
de 8 Martie, o floare!
Femeia însingurată,
de-ar avea bani și avere,
vitregită e de soartă,
fără nicio mângâiere!
E prilej de bucurie
si-nălţare sufletească,
sărbătoarea-n armonie,
pe femei să prețuiască.
MAMEI, DE 8 MARTIE
Pe pat de gânduri îmi aștern dorință,
Ce nu mai poate fi îndeplinită.
Să-mi sărut măicuța, nu-i cu putință,
Că de moartea vicleană e răpită.
În brațe de dor, din amintiri o strâng
La pieptul cald, cum o făceam odată.
De dor mă doare sufletul și o plâng
La crucea de mormânt, îngenuncheată.
De Ziua Mamei sărut icoana sa,
Cu flori din grădină o împodobesc
Și cu dragoste o voi îmbrățișa,
Când fruntea ce-o săruta de ea-mi lipesc.
La capăt de mormânt aprind lumină
Mamei mele de pe Calea Lactee,
În visul meu spre a vedea să vină,
Când arde gândul pe-a slovei scânteie.
Opt Martie era o zi frumoasă
Și mare sărbătoare-n sufletul meu,
Chiar pe vreme cețoasă ori ploioasă,
Că măicuța mă iubea ca Dumnezeu.
Azi de iubirea mamei sunt flămândă
Și însetată de chipul iubitor.
La opt Martie, privirea-mi inundă
Izvorul de dor, ca ploaia norilor.
Dorul de mamă stârnește furtună
În inima de tristeți inundată,
Că nici vremea însorită nu-i bună,
De când nu mă-ntâmpină mama-n poartă.
DESTINUL MAMEI
O, mamă iubitoare, de griji împovărată,
Ce-n copacul veșniciei pe ramuri crești copii!
Din ochi le dai lumină și dragostea inimii,
Cu destin ancestral să-ți porți menirea prin soartă!
Îți scalzi viața în lacrimi de patimi şi durere,
Când suferințe te duc pe-un val de neuitare
Și doar amprenta morții e tămăduitoare
În spirit ce traversează veșnica tăcere.
Așa a fost și va fi cât lumea și Pământul,
Un destin ancestral în sufletul de femeie
Să dăruiască viață, apoi să fie cheie
La ferecate uși, cum binevoiește Sfântul.
De Creatorul cu har e binecuvântată
Femeia-mamă, rodul Pământului să fie,
ducându-și rădăcinile către veșnicie,
Din lume să dispară cu soarta împăcată.
Mă voi hrăni cu visuri din speranțe eterne,
Când zeu din altă lume la el o să te cheme.
Orfană voi rămâne, să rătăcesc prin vreme
Și să te port în suflet, cât îmi vei curge-n vene.
Îți mulțumesc, măicuța mea, că te-ai jertfit la greu
Și ai vegheat speranţa din visurile mele!
În ochii tăi priveam cerul cu roiuri de stele,
Iar azi luminează icoana sufletului meu.
Când inima plăpândă va înceta să bată,
Iar moartea nemiloasă, tribut, viaţa-mi va cere,
Te rog să mă aștepți pe drumeagul de mistere,
Din destinul de mamă să împărțim răsplată!
Voi rătăci stingheră prin lumea nevăzută
Și-oi căuta măicuţă, cu-a sângelui chemare,
Când pe trecut se-aşterne o veşnică uitare,
Punând a ei pecete pe lumea dispărută.
Dar îmi voi duce suflet prin soarta mea nătângă,
Să mai nutresc speranţa din minunile sfinte,
Cu lacrima tristeţii din ochi curgând fierbinte
Într-un izvor de patimi las condeiul să plângă.
Tristeţea să-mi alunge prin curgerea de vreme,
Din sufletul de mamă va plânge doru-n gânduri,
Cu val pătimire ca lacrimă pe rânduri,
Spre amintirea mamei zidită în poeme.
De viaţă purtătoare prin poruncă divină,
Mama este arbore cu rădăcini anume
Spre cei ce-s prunci în fașă, sau vor veni pe lume,
Să crească rodul stropit de lacrima sangvină.
E rug aprins de viaţă, prin ziuă şi prin noapte,
Femeia când e mamă bună și iubitoare,
Ce prin credinţă este de rău biruitoare,
Să fie prețuită abia-n posteritate.
Cu-a ei menire-i stinsă ca muc de lumânare,
Povara să îşi ducă în lumea nevăzută,
Nepreţuita mamă, de rădăcină ruptă
Va trece peste veacuri, pentru regenerare.
La căpătâi de-a pururi, urmași să privegheze
Un simbol al credinţei cu mărturia vieţii,
Pe cruce cu-al său nume în veşnicia morţii,
Mama-i nemuritoare în conștiințe treze..
*Ziua Internațională a Femeii și Mamei - 8 Martie
* La mulți ani, FEMEIE: artistă, scriitoare, mamă, fiică, bunică, soție, iubită…!
Primăvară însorită în suflet și natură!
ICOANA MAMEI
Se tulbură norii și-n lacrimi se destramă,
Când plângi de dorul fiilor, iubită mamă!
Dar îți răspunde dorul meu printre suspine,
Ce-ți sărută icoana în suflet la mine!
Cu chipul tău în gând adorm prin orice seară
Și te aștept în vis pe-o lacrimă de ceară,
Să-ți mângâi ochii cu privirile senine,
Cât soarta-n hău îmi cerne a vremii asprime!
De suflet mi-am lipit icoana de părinte,
Să-ți aprind candelă de gând la zile sfinte,
Iar tu din amintiri să-mi dai o sărutare,
Ca în trecut să-ți mai simt binecuvântare!
Orfană m-ai lăsat de-a ta îmbrățișare
Și-n piep mi-ai ascuns dor, spre tristă resemnare,
Că te voi întâlni pe calea veșniciei,
Când mă voi înălța din patul agoniei!
Pe-o aripă de gând așez sufletul orfan,
Să mi-l poți cuprinde cu al duhului alean,
Că nu-i nimic mai trist în destinul pământesc,
Ca dorul de mamă rătăcită-n pe plai ceresc!
Din icoana ta, măicuță, lacrimi izvorăsc
Și prin ochi se revarsă, când de dor pătimesc,
Dar la Dumnezeu și sfinți, mereu mă voi ruga,
La răspântia vieții să mă poți aștepta!
RUGĂ PENTRU MAMA ÎN SUFERINȚĂ
Doamne, mai dă-i sănătate
Mamei mele-n suferință
Și fă-i viața, de se poate,
Rai pământesc de credință!
Fă-i drumul vieții cât mai lung
Și curmă-i suferința grea,
Că sufletu-mi ca foc pe rug
Nu-l poate stinge lacrima!
Dă-i în toamna vieții sale,
Rodnicia bucuriei
Și închide-i întristare
În cufărul veșniciei!
Iar pentru jertfirea vieții
Spre binele copiilor,
Să pui din visul tinereții,
Mai mult noroc în soarta lor!
Pentru dragostea de mamă
Să îi ștergi roua ochilor,
Copile, când sfinți o cheamă
Să-i dea iubirea stelelor!
Doamne, ruga de mi-o asculți,
Din viață fă-i veșnicie!
Dă-i sănătate și ani mulți,
Lângă sufletu-mi să fie!
FLOARE FĂRĂ UMBRĂ, MAMĂ
Floare fără umbră, mamă,
cu miros de pământ ars!
Dor din sufletu-mi te cheamă,
în el să mai faci popas!
Dorul tău, sufletu-mi poartă
în ocean înlăcrimat,
prin valul vieții înoată,
cu destin ce mi-a fost dat!
Te visez că-mi ești aproape
să te văd cu ochi deschiși,
când privesc cer de sub pleoape
și mă ning flori din caiși!
Când doru-n suflet mă arde,
te caut în Rai Ceresc
să-ți sărut mâinile calde
și să-ți spun cât te iubesc!
Dorul către tine zboară
pe aripa gândului
în ziua de primăvară,
de sărbătoarea numelui.
Îți trimit doru-n petale
cu iubire-n cuvânt scris,
când merg pe a vieții cale,
să te am etern vis!
MAMA BINECUVÂNTATĂ
Mama-i binecuvântată
cu menire exemplară,
ca salcia înclinată
de a vieții grea povară.
Lumii și vieții dă nou sens,
cu numele sfânt, de mamă,
ce l-a adus din Univers,
ca sa-l lase într-o ramă.
De sub lacrimă zâmbește,
din ochi ca frunze de pelin,
când spre fiii dragi privește,
să nu se vadă al său chin.
Cade-n spini, dar se ridică,
pe drumul vieții, sinuos.
Prin valul sorții e stâncă,
de o lovește furtunos.
Mamă de fiică sau fecior,
întreaga viață muncește,
lor să le fie mai ușor,
până când se prăpădește.
Dar vieții lasă lumină,
când pleacă în veșnicie
și devine fum de smirnă,
în cărbune de tămâie.
VOI VENI, MĂICUȚĂ
Voi veni, măicuța mea, de sărbători,
Să luminez odaia-ntunecată!
La geamuri să mai așez proaspete flori,
Așa cum mă întâmpinai odată!
Cu lacrimi ud petale parfumate,
Ce-n dorul voiajor îți va aduce
balsamul în ofrande minunate,
când le așez la cimitir, pe cruce!
Voi merge la Bisericuța din sat,
Ca sa te pomenesc la Liturghie,
Urmând traditia, cum m-ai învățat,
Să-mi lumineze calea-n veșnicie!
Voi întinde masa ca-n vremuri bune,
Sa-ți fac sorocul ca în neamul vostru
Și-n locul tău, privind spre Cer, voi spune
Spre binecuvântare „Tatăl Nostru”!
Îți aduc bucuria sufletească,
Pe care mi-ai lăsat-o-n amintire,
Când voi părăsi lumea pământească,
De mă aștepți în cerească zidire!
Fiind menită cu aceeași soartă,
Ca orice mamă și eu să mă jertfesc,
În suflet iau iubirea iubirea neuitată,
S-o împărțim în Universul ceresc!
OMAGIU PENTRU BUNICA
Pe ultimul drum îți aștern petale
În covor de înmiresmate flori!
Cu lacrimi fierbinți le stropesc de jale,
Că nu pot să-ți văd ochii zâmbitori!
Pustie va fi de-acum prispa casei,
Unde veneau nepoți cu zâmbete
Și-i așezai cu drag în jurul mesei,
La plăcinte și gogoși proaspete.
În loc de veci îți aprind lumânare,
La praznic sfânt cistindu-ți jertfire,
Spre a Domnului binecuvântare,
Când lacrimi îmi inundă privire.
Va dăinui în suflet, amintirea
Din vremuri cu bunici și nepoței,
Să nu se risipească fericirea
Ce mi-au dăruit-o străbunii mei.
Prin amintiri adie resemnare
Pentru nepoții ce-au fost norocoși,
De la bunică primind alinare
Prin ai copilăriei ani frumoși.
*În memoria bunicii materne - Stanca Beganu (25.09.1902-25.11.1980)
**************
Poeme închinate Maicii Domnului
IARTĂ-NE, MAICĂ SFÂNTĂ
(sonet în rugă)
Te rugăm, Maică-Pururea Fecioară,
Ce-ai mântuit omenirea prin Iisus,
Mai iartă-ne, că iubirea-i mai presus
De duhuri ce vor suflete să piara!
Dezrobește-ne de-a vinei povară,
Că în suflet este tot mai greu de dus
Către Împărătia Celui de sus,
Când vrei să urci pe a credinței scară!
Dă-ne speranță pentru viață nouă,
Fără pătimire sau duhuri rele
Să-ți simțim mila în boabe de rouă!
Prin zori luminați, păcate să spele
Revarsă pe nori iertarea, când plouă
Cu binecuvântări în roi de stele!
15.08.2020
ȚIE, PREACURATĂ MAICĂ
(rondel în rugă)
Ție, Preacurată Maică
Îți închin rugă fierbinte
Din suflet în ritm de toacă
S-audă entități sfinte!
La icoana Ta se-apleacă
Chipu-mi cu priviri smerite,
Ție, Preacurată Maică
Să-ți închin rugă fierbinte!
S-o primești și să îți placă,
Îmbrac sufletești veșminte,
Aducând cinstire sacră
Și cugetare din minte,
Ție, Preacurată Maică!
RUGĂ PE ARIPI DE SUFLET
(sonet în rugă)
La Tine, Maică Sfântă, vreau să trimit
Cu glasul gândului, un vis tomnatic,
Ce-n iarnă eternă va fi ostatic
Și nicicând la viață nu va fi trezit.
Prin întomnarea-mi trece vânt năprasnic
Și-mi duce lumina din vis ne-mplinit
Pe stea divină, cu al ei răsărit
Purtând speranțe-n Univers galactic.
De sfârșit dramatic înspăimântată,
Pe aripi de suflet scriu rugăciune,
Spre a-mi fi veșnicia luminată.
Să îmi salvez visarea din genune,
De Maică a fi binecuvântată,
La poarta Raiului fac plecăciune.
Maria Filipoiu
7.03.2016
ADORMIREA MAICII SFINTE
(tradiții și ritualuri)
O sărbătoare vestită,
A Mariei Preacurată,
În Gustar e prăznuită
De cei ce numele-i poartă.
Adormirea Maicii Sfinte,
Spre viață veșnică în cer,
E aducere aminte
De minunile ce nu pier.
În ritualuri păstrate
De străbuni pe-a vieții cale,
Abundă sacralitate
Și mituri proverbiale.
Despre Maica Preacurată,
Născând Fiul Mântuirii,
Se spune că-i așezată
La dreapta Dumnezeirii.
Pe când aștepta sfârșitul,
În timp ce i-a fost prevestit,
A zărit cum venea Fiul
De Sfinți Arhangheli însoțit.
Iar când din pat s-a ridicat,
Pe Fiu să Îl întâmpine,
Sufletul i-a încredințat,
În Ceruri să-L ia cu Sine.
Mamelor e salvatoare,
De cei săraci e aproape,
Pururea-i ocrotitoare
Călătorilor pe ape.
Spectacol festiv se face
De Sărbătoarea Marinei,
Defilând, spre bună pace,
Toți slujitorii Patriei.
În podgorii, pe coline,
Struguri încep să se coacă,
Must să curgă din ciorchine
Și tulburel să se facă.
Se practică obiceiuri
Cu datina stăbunilor,
Când se-mpart prune si struguri,
De sufletele morților.
Spre a fi recolte bune
De grâu în anul următor,
Sămânța-n brazdă se pune
După culesul viilor.
Vremea e mai răcoroasă,
Vara se călătorește,
Iar căciulă călduroasă,
Pălărie-nlocuiește.
Sărbătoriților le spun,
Cu sufletu-n rugăciune:
Sănătate și noroc bun,
Cu-a Maicii Sfinte minune!
*Adormirea Maicii Domnului - 15 August
MAMA ÎN LEGENDE ȘI CITATE
Mama este o legendă vie.
Vine să aducă viață și se-ntoarce-n veșnicie. - Maria Filipoiu
„Cel care își pierde mama, pierde un suflet pur care îl binecuvântează și îl protejează constant.” - Kahlil Gibran
Mama este îngerul păzitor al copilului și peste granița dintre copil și adult. - Maria Filipoiu
„Pentru mame nu există spaţiu: o adevărată mamă presimte şi-şi vede copilul de la un pol al pământului la altul.” - Honore de Balzac
Mama este icoana din sufletul copilului. - Maria Filipoiu
„Mama este ființa care poate lua locul oricui, dar nu poate fi înlocuită cu nimeni.” - Cardinalul Mermillod
Copiii știu câte sacrificii fac părinții, doar atunci când devin și ei părinți. - Maria Filipoiu
„O mamă este cineva către care alergi atunci când ai necazuri.” - Emily Dickinson
Mama este anotimpul perpetuu al dragostei de neamul omenesc. - Maria Filipoiu
„Mama este numele lui Dumnezeu pe buzele şi în inimile copilaşilor.” - William Makepeace Thackeray
Dumnezeu a însuflețit chipul femeii pentru a duce omul pe cărările vieții pământești. - Maria Filipoiu
„Mamele au o vârstă unică; nu există mame tinere, mame bătrâne, mame frumoase sau urâte: există doar mame.” - Giuseppe Mazzini.
Cea mai veche icoană este a mamei, la care se închină copilul orfan, la orice vârstă biologică ar fi. - Maria Filipoiu
„Tata mirosea a pelin şi mama a salcie.” - Fănuș Neagu
Ferice de copilul care privește viața prin ochii mamei și cunoaște imensitatea iubirii a celei care i-a dăruit trup și suflet din ființa sa! - Maria Filipoiu
„Fericit copilul care dă mamei sale mulțumirile și mângâierile pe care le-a primit!
Fie ca într-o bună zi să poată ajuta bătrânețea aceleia care a sprijinit cei dintâi pași ai săi!” - Ernest Bersot
Pe copil îl ține mama de mână doar câțiva ani, dar îl poartă în suflet pentru totdeauna. - Maria Filipoiu
„Mama este comoara dumnezeiască, o comoară pe care nici un om n-ar îndrăznii s-o târguiască.” - Helen Hunt Jackson
Îngerul păzitor care însoțește copilul oricând și oriunde se numește Mama - Maria Filipoiu
„Mama este începutul tuturor începuturilor.” - Grigore Vieru
Problemele vieții își au rezolvarea în suflet.
Cine nu găsește răspunsuri în propriul suflet să caute în sufletul mamei.
Prin el vorbește Învățătorul omenirii. - Maria Filipoiu
„O mamă râde râsul nostru, vărsă lacrimile noastre, iubește iubirea noastră, suferă teama noastră.
Trăiește bucuriile și necazurile noastre și împărtășește speranțele și visurile noastre.” – Julia Summers
Mama este lumina vieții și eternitatea iubirii. - Maria Filipoiu
„Nu-i oare biserica mama celor orfani?“ - Honore de Balzac
Cine nu mai are mamă, privește viața prin ceața lacrimilor sufletești. - Maria Filipoiu
„Ruga mamei apără de orice primejdie pe apă și pe uscat.” - Nikolai Gogol
Mama este reperul vieții pe Pământ. - Maria Filipoiu
„Inima mamei este sala de clasa a copilului.” - Henry Ward Beecher
Mama este cel mai mare tezaur dumnezeiesc de pe Pământ, dar pământenii nu știu să-l prețuiască. - Maria Filipoiu
„Mama este banca la care ne depunem toate rănile și toate grijile.” - Thomas De Witt Talmage
Sufletul de mamă este medicamentul miraculos pentru orice rană a copilului. - Maria Filipoiu
„Dragostea unei mame este un abis adânc la capătul căruia vei găsi întotdeauna iertarea.” – Honore de Balzac
O mamă își asumă toate greșelile fiului, chiar și pe care nu le-a comis. - Maria Filipoiu
„Fără mamă nu se poate iubi. Fără mama nu se poate muri.” – Hermann Hesse
Mama este rădăcina vieții, a iubirii și a sacrificiului în cauza misionară pe Pământ. - Maria Filipoiu
„Cel mai important lucru pe care un tată îl poate face pentru copiii lui este să o iubească pe mama lor.” – Theodore Hesburg
Sufletul mamei este fântâna lacrimilor pentru suferințele copiilor, care nu seacă niciodată. - Maria Filipoiu
„Multe minuni sunt în univers, dar capodopera creațiunii e tot inima unei mame.” -
Mama care din viață dispare, nu moare, ci pleacă la Dumnezeu după binecuvântare pentru copiii ce-i strigă numele la sărbătoare. - Maria Filipoiu
*Mama este câmpia pe care sunt înrădăcinate florile Raiului - Maria Filipoiu
*La mulți ani binecuvântați mamelor din toate generațiile!
Maria FILIPOIU
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Gluck
Louise Labe
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
Mercur este cea mai apropiată planetă de la Soare. În ciuda acestui fapt, nopţile pe Mercur sunt foarte friguroase, pentru că planeta nu are atmosferă pentru a reţine căldura de la Soare.
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican


vezi mai multe poezii de: maria.filipoiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: