Poem șoptit

Autor:EliGlodean


Adăugat de: EliGlodean

luni, 12 octombrie 2020

Aş locui în ochii tăi, o vreme,
să văd cum munţii încă nasc izvoare;
când o sărută-n taină căprioare
să simt cum iarba-‛nfiorată geme.

În pumnul tău aş locui, o vreme,
de tine să mă simt la sân purtată
precum o mierlă care-a fost vânată
și stă rănită printre crizanteme.

Aş locui în părul tău, o vreme,
s-ascult cum vântul şuieră prin crânguri;
tu, scuturându-ţi tâmplele de gânduri,
să îmi reciţi în şoaptă mici poeme.

Aş locui sub paşii tăi, o vreme,
să-mi poţi reda odihna unui drum,
iar norii grei, bolnavi de-atâta fum,
să îi aduni cu sârg în ninse gheme.

În gândul tău aş locui, o vreme,
să desluşesc ce griji şi dor te-apasă
şi ca pe-un talisman, ce-l porţi şi-acasă,
în suflet te-aş păstra o-ntreagă vreme.


vezi mai multe poezii de: EliGlodean


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Iubire
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCLI.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.