- Acasă
- blacks
- Poarta spre nemurire
Poarta spre nemurire
sâmbătă, 07 martie 2015
Liniștea în râul vieții face valuri tremurânde,
îmbrăcând cu a sa capă lumea unui veac stingher,
ca o sferă de iubire ce prin razele-i plapânde
își trimite emisarii în al inimii ungher.
Liniștea își desfășoară a sa armie nocturnă
de soldați ce într-o clipă înghit poște de eter,
răspândind prea dulcea stare într-un gând, ca o risturnă
ce își caută stapânul într-un schimb plin de mister.
Noaptea își ridică luna drept blazon fără știrbire
pe castelul unde stele stau milenii așteptând
ca din negura străfundă să apară o sclipire
ce va da lumina vie, Universul luminând.
Cine oare v-a înțelege că-n această lume-nchisă
de a gândului micime, de-al privirii galeș clint,
în singurătatea clipei, pe a timpului abscisă,
își fixează temelia al luminii labirint?
Se ridică falnic murii către raza de lumină
ce se varsă-n râu de cuante luminând singurătăți.
Ca o ploaie ce clătește a preanegrului retină
ea prezinta adevărul unui șir de nedreptăți.
Peste cerul fără margini se înalță caste domuri,
unind labirintul vieții cu al veșniciei vânt.
Ca o iaderă ce crește consumând a lumii tomuri
se ridică o cetate fără seamă în cuvânt.
Săli de marmoră își plimbă vasta lor nemărginire
unde nimeni nu pricepe cât de greu e primul pas
când iubirea dă năvală peste-a inimii simțire
și îți duce orice clipă prelungită într-un ceas.
Răzimat de ușa sorții, prințul stă în așteptare,
tot privind adânc în zare ale marmorei sclipiri,
căci singuratatea naște o lumină care doare
și împrăștie în raze clipe dulci de amintiri.
Luminată este sala de prea-tinere domnițe
ce se-nvârt în dans frenetic în spirala unui vis.
Junii se tot prind în vorbă, către-a zorilor crăițe
Când a fericirii vrajă le va fi acoperiș.
Pajii își rotesc privirea tot cătând pocale goale
să le umezească trupul cu nectar de prin Olimp.
Pe tipsiile de aur fructe coapte, tropicale,
își așteaptă pețitorii pentru nunta fără timp.
Rochii lungi foșnesc în valuri ca o mare tulburată
ce se zbate într-un freamăt de al țărmului întins,
iar bărbații falnic poartă redingota încheiată
cu butoni din diamante ce din ceruri s-au prelins.
Prințul își ridică ochii peste-a lumii feerie
și adânc el înțelege săracia unui vis,
când hilara fericire face pact cu a sa vrie
și-n singurătatea mută se îngroapă în abis.
Astăzi el trăiește visul măcinat de-o întrebare
de e vis ori de-i aevea ale ochilor simțiri,
căci îi pare sala vieții, în lumina sclipitoare,
doar o rază muritoare estompată-n amintiri.
Ale frumuseții ritmuri prințul nu le mai aude
și în freamătul mulțimii nu-și găsește al său rost,
Ale sufletului patimi intonează-n cor, zălude,
o internă simfonie trădând dragostea ce-a fost.
Din pustietatea sălii își culege energia
dând o ultimă privire către-un petec de pământ,
unde obosita vrajă își încheie brusc urgia
când a inimii dorință își găsește șezământ.
Fără rochii dantelate ori purtări simandicoase,
neavând podoabe scumpe sau calești l-al ei pridvor,
pe un plai cuprins de vraja sentimentelor sfioase
Stă o tânără domniță ce îi umple al său dor.
Noaptea își ridică vălul, întunericul dispare,
ale dragostei miasme se ridică rând pe rând.
Prințul își urmează crezul și, cu firea arzătoare,
se coboară printre oameni, Universul-ntreg curbând.
De-o rumoare ce-i străină e cuprinsa mândra fată
Colorând a’ ei magule cu un roz fierbinte, viu
ce din firea unor simțuri și din dragostea curată
Își culege energia născând viața din pustiu.
Și cât este de frumoasă astă tânără crăiță,
cum culorile din grâne în lungi bucle-s prinse grup!
Buzele îi sunt caldură, iia albă cu altiță
cu esențe de mistere înconjoară al ei trup.
De pe scările de abur, temător, prințul coboară
cu un pas prea șovăielnic pentru lumea sa de sus,
dar când dragostea te prinde într-o mreajă de sfială
stăpânit îți este trupul de un tremur nepătruns.
Liniștea încet dispare și al dragostei răsunet
a timidității umbră o împrăștie în van,
lăsând vraja să pătrundă precum ploaia fără tunet
într-un val de sentimente ce ajunge la liman:
- Multe sunt în astă lume legături de om făcute
ale căror înțelesuri le pricepem câteodat’,
dar ascunse de acestea stau chimii necunoscute
ce unesc a vieții cale cu al cerului regat.
Coborât-am din regatul unde visul se încheagă
și ne liniștește temeri sau al inimii păcat,
unde străluciri de aștri în lungi raze se dezleagă
și devin săgeți de aur pentr-un zeu înaripat.
Stele sunt în cerul veșnic ce lucesc și nu au nume
etalându-și frenezia unei vieți ce a apus.
Pe lungi șoapte de iubire - niște scări spre astă lume
voi le admirati sclipirea, dar nimic nu au de spus.
Reci planete, nemișcate, sunt cuprinse de legendă
când le antamați refugiul unor nume de prin cărți
când iubirilor păstrate în a inimii agendă
voi le desenați poteca pe-ale despărțirii hărți.
De te uiți cu chibzuială peste-a cerului sclipire
vei pătrunde într-o bură de mister prea încâlcit
și în ochi îți vor apare personaje fără fire
ce au tors al vieții caier într-un fir fără sfârșit
Sunt petreceri fără seamăn trăind dragostea celestă.
Mari orchestre te îmbină la al nemuririi bal,
dar de cauți fericirea și o inimă onestă
pe oceanul fără capăt tu vei fi doar unic val.
Nu pot regăsi căldura unei inimi demult stinsă
Nu știu a întoarce timpul către viața ce a fost
când a sufletului pară in inel a fost cuprinsă
și trimisă-n dar soției, împlinind al vieții rost.
Dar a lumii pustiire își trimise cruda soartă
fără giuliu, fără nume, dar cu diabolic plan
să iau calea pribegiei despărțit de-a mea consoartă
să devin celestul mire și eternul castelan.
Din prea cruda închisoare am simțit a’ mele gânduri
cum își curmă pribegia dând privirii crez total
să mă poarte peste anii înșirați în mii de rânduri
pentru a culege clipa unui vis sacramental.
Și te-am întâlnit pe tine, blândă rază de lumină
ce străpunge neagra bură luminând al meu destin.
Astfel, se ridică ceața și o liniște senină
se coboară pe cetatea anilor ce îi susțin.
Nu îți cer să-mi umpli viața cu-ale lumii nestemate,
bulgări reci de diamante din adâncuri de pământ
ridicați în nori de gaze-un răsuflet ce răzbate
din adâncuri fără margini, necuprinse de cuvânt.
Nu îți cer să legi o lume în continuă mișcare
de a negrului genune fără margini, fără fund,
precum prinzi cu vechi parâme ale mărilor vapoare
de-ale danelor mistere provenite din străfund.
Eu te rog să-mi dai lumina, să fii raza de caldură
ce străpunge lunga noapte din al arcului destin
În eterna sa sclipire tu să-mi dai gingașa gură,
în săruturi cât o viață și în brațe să te țin.
Tânăra îl tot privește și-i cuprinsă de mirare
caci a gândului zvâcnire nu cutează spre înalt,
unde Cerul și cu Luna, în iubire arzătoare,
își traiesc eternitatea sub al nopții crud asalt.
Nicimacar n-o poartă gândul spre a Soarelui lumină
ce în buclele-i de aur își găsește așternut
Din a vremurilor taină, scuturându-le de tină,
ea culege drept povață, frica de neprevăzut.
Dar e drept, c-a sa simțire și a dragostei pornire
se ridică ca un abur din al inimii ungher.
Coardelor îi dau putere și dau buzelor grăire
să trimită judecata unui suflet prea stingher:
- În această lume mică prinsă de a ta privire
noi trăim sub large cercuri și al Soarelui regat
Nu avem comori ascunse de a Lunii adumbrire
și prin pulbere de stele niciun om nu a umblat.
Îți dorești ca o minune să te prindă într-o mreajă
Să-ți devină scut și armă în războiul personal
cu-a singurătății bură ce te prinde ca-ntr-o vrajă,
îngropând a ta lucire într-un suflet abisal.
Poți uni albul cu negrul ce-și trăiesc a lor dispută?
Poți uni viața cu moartea într-un fir spre infinit?
Tu te-ntreabă dacă firea ți-e soldat într-o dispută
sau e doar lumina pală ce se scuge-n asfințit.
A ta frumusețe goală e o carte fără pagini
ce-n coperțile din piele ține-n taină al tău zbor
Cu un fâlfâit de aripi tu să rupi interne margini
să îți muți tot Universul în al nostru mic decor.
Lumea asta fără faimă, dar cu aripi larg deschise
ce se-ntind cu o gândire peste lumi ce n-au hotar
își deschide a sa poartă sfărâmând lăcate-nchise
de a legilor credință și al temerii notar.
De îți simți a ta pornire ca o mare înspumată
ce lovește veșnicia unui țărm neîntâlnit,
atunci vei schimba destinul și prin teama-ți asumată
vei deschide large uliți către sufletul ursit.
Ești frumos, fără de seamă și a inimii simțire
îmi deschide orizonturi către tine să le-ntind,
unde viața-și varsă clipa pe trecuta amintire
și cu sărutări suave în amor să te cuprind.
Dar, să-ți cer, ca-n schimbul vieții, să renunți la nemurire
într-un troc fără pereche pe Pământ și chiar în Cer,
Eu aș fi doar un alt mijloc ce prin nevăzute fire
te-aș lega de-o crudă stare în al Negrului ungher.
Prințul îndelung privește la a stelelor sclipire
Și deodat’ el înțelege ce înseamnă să trăiești:
Când în doi a vieții poartă o deschizi spre nemurire
El alege simplitatea sentimentelor lumești.
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
speram ca site-ul aceste sa ramana asa cum este acum... un singur plus... mult mai multi useri care posteaza :)
ioana
duminică, 08 martie 2015
Multumesc pentru cuvintele frumoase de intampinare. Aveti dreptate: am mai deschis portita si altor site-uri specializate. In unul am vazut cum limba romana era efectiv masacrata. Am luat pozitie, dar nimeni nu m-a sustinut. Am renuntat. Am intrat pe alt site. Toate bune si frumoase pana cand a avut loc o avalansa de inscrieri. Si apoi a inceput ceva ilar, dar in acelasi timp explicabil. Voi folosi prezentul in ceea ce urmeaza pentru ca situatia ce urmeaza este si la acest moment. Deci pe acel site persoana A posteaza o poezie, persoana B ii aduce elogii dandu-i aprecierea suprema, considerand ca fiind textul cel mai bun de pe acea zi. Imediat sau in perioada imediat urmatoare persoana B expune o poezie , iar persoana A ii intoarce serviciul. Astfel, s-a ajuns la ilara situatie cand o mana de max 20 de autori se apreciaza reciproc si isi ridica osanale unul altuia. Dar nu pe drept De cele mai multe ori poeziile lor considerate poezii in vers liber sunt doar o insiruire de idei care nu se leaga, care nu curg. Eu, gura bogata, i-am scris administratorei acelui site explicandu-i ca trebuie sa ia masuri pentru a stopa acest fenomen intrucat scade calitatea site-ului. Dau un exemplu. Intr-o poezie premiata aparea un vers de genul: privesti exact ca in reclama de la Carrefour. Frumos vers!!!! Cata emotie tradeaza! Sa nu mai fiu ironic, ce poate transmite acest vers peste 10 ani.? Cine isi va mai aminti de nu stiu ce reclama, de nu stiu ce gesturi din ea?
Am zis ca toate astea sunt explicabile din cauza ca noi, oamenii, suntem imperfecti si ca unii sufera de ... vanitate.
Am explicat ca sub titulatura de vers liber, vers alb etc nu trebuie sa fie promovate toate nulitatile. I-am spus atunci, o sustin si acum: poezia trebuie sa aiba ritm , rima, subiect, sa aiba metafore, hiberbole, comparatii,etc. Altfel, nu e poezie. Si ca nu e de ajuns sa folosim excesiv rimele mare-soare si voi –noi si ... gata poezia! Intr-un mesaj personal mi s-a dat dreptate, dar circul continua si la acest moment. De aia incerc o alta varianta. Sper ca voi gasi oameni onesti care sa-mi spuna in mod direct de ce sufera poezia mea, pentru a ma corecta , daca pot, ori pentru a ma opri.
Sper ca pe acest site voi gasi astfel de oameni.
In rest, noi oamenii suntem pacatosi si suferim pentru asta.De aceea, urmatoarea mea postare pe care o supun atentiei este despre recompensa pe care soarta o da fiecaruia dupa adevaratele merite.
PS Mai am o nedumerire: Ce are stilul meu? Ce particularitate are incat este atat de usor de recunoscut?
blacks (autor)
duminică, 08 martie 2015
Si ...Da! ....Nu m-am inselat! Ne-am mai intalnit pe un site de poezii...:)....Ti-am recunoscut stilul ! Ma bucur ca ai optat sa postezi aici . Mi-a placut poezia''Floarea iubirii" postata acolo...:).
Adina Speranta
duminică, 08 martie 2015
......Imi caut cuvintele ! Poezia ta este deosebita.Recunosc ca mai rar am intalnit o reeditare a "Luceafarului' lui Eminescu. Evident , in stil modern, adaptat la lumea in care traim. Apreciez foarte mult folosirea cuvintelor mai rar auzite intr-un limbaj cotidian. Ai creat imagini deosebite . Unele cuvinte nu se regasesc in dex...''magule'' de exemplu, cuvant care stiu ce inseamna in alta limba...si anume ''obraji''. Poezia ta mi-a lasat o impresie deosebita , ai creat un vis frumos.
Imi pare bine ca pe acest site se aduna persoane cu real talent. Bine ai venit! :)
Adina Speranta
duminică, 08 martie 2015
Bine ai venit! Asteptam cu drag sa mai scrii!
dani
sâmbătă, 07 martie 2015
Bun venit!
petrica_c
sâmbătă, 07 martie 2015
:) foarte frumos... felicitarile mele... bun venit pe site
maria
sâmbătă, 07 martie 2015
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Betjeman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Bogan
Louise Gluck
Louise Labe
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vachel Lindsay
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
Uraganele sunt cele mai puternice furtuni din lume, vântul având viteze de până la 117 km/h. Se formează deasupra mărilor tropicale calde.
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican


vezi mai multe poezii de: blacks
Distribuie pe: