Astăzi şi mâine - Paul Celan

Aşa stau, ca de piatră, în
depărtarea, spre care te-am împins:


Limpezite
de nisipul zborului
cele două
peşteri la marginea de jos a frunţii.
Înăuntru întunericul
ochit.
Lovit
de ciocane bătute în tăcere
locul,
unde ochiul aripii m-a atins.


În spate,
adâncită în perete,
treapta,
pe care se ghemuieşte amintirea.


Încoace,
se prelinge, dăruită de nopţi,
o voce,
din care tu pregăteşti licoarea.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Paul Celan



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.