Autor:Lorena Craia
Adăugat de: lorena.craia
vineri, 22 noiembrie 2019
degeaba ne plimbăm pe umerii copacilor dacă nu înțelegem vorbele tracilor nu mai au frunze dar au muguri de piatră și rădăcini încolăcite pe istorii străvechi aceia umblau cândva în perechi se desprindeau de apus în focuri înalte și luminau traseele noastre în pante degeaba ne ridică pădurile pe umeri dacă nu le-ascultăm poveștile așa cum sunt mai puțin în ceruri mai mult în pământ în pământul pe care-au călcat și e sfânt 30 noiembrie 2018, Constanța
vezi mai multe poezii de: lorena.craia
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adina Speranta
Gerra Orivera
stomff
andreionthepoetry
blacks
bragagiu
Criticul Blind
Alunele se folosesc la fabricarea dinamitei.
Dragostea este viaţa fiecărei fiinţe. Emanuel Swedenborg
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire! Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte Zidul de Mărgean, Emilian Lican
vezi mai multe poezii de: lorena.craia
Detalii poezie:
Distribuie pe: