Vise băjenite - Palaghia Eduard Filip

La-nceput doar niște păsări
Au cântat de dimineață,
Mici, cu oase rebegite,
Ceasuri aspre de paiață,
Și apoi...dezlănțuirea:

Soare sângeriu de culmi,
Toți sticleții-ntrepătrunși
Cu miresmele de ulmi,
Mii de rândunele-albastre,
Sboruri de lăstuni de-a valma,
Coropișnite și ulii,
Chiar și ciori, ce în sudalma
Domnului de La Fontaine
Gângure precum o vulpe-n
Cașcavalul ei peren.

Larmă, iureș, zvon de verde,
Ca-ntr-o ulită de vierme,
Tot ce ai putea a crede
Înțolit e-n epiderme
De mistuitoare furii.

Noi, în gând de-a curți cu jurii
Ne-am dedat unui alean...
Câți din `cești umbleți prin lume
Vor fi fiii de gorgan ?

Câți vor fi-vor Greucenii ?
Câți vor fi-vor Mușatini ?
Câți vor apuca de-a dreapta o coroană cu mulți spini?
Câți se vor izbi de-a dreapta mân’a unui ipochimen,
Câți vor duce prin sânețe praf de colb și praf de chimen?

Câți din voi vor fi-v-or nouă
Toate ce-n nemărginime
Zvon e doar de libertate
Si de necuprinzărime?

Întrebări de-a Răsăritul,
Căutând Apus, de-a stânga,
Vinovați ițindu-și strunga
În tandem cu nenumitul...

Și apoi doar Vis. E Izma!
E descântecul de popă,
E un pintenog cu aripi,
O desagă de sincopă...

Evul ieri. Și Evul nou,
Omul singur și de-a valma,
Strunga, aripa, sudalma...
Arhetipul dintr-un ou.

Vise doar, ce-n armurarii
Se înfricoșeaz-anume
Dând Golemuri la fruntrarii
Și mici zvonuri de petunii.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Palaghia Eduard Filip



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.