Odă privighetorii

Autor:Costel Zăgan


Adăugat de: Costel Zgan

duminică, 26 aprilie 2020

Azi privighetoarea și-a început concertul
la ora 20 și 30 Am adăpat florile Și ceva
ca un vuiet al tăcerii m-a încremenit Din
toate părțile a izbucnit parcă un fel de me
lodie a sferelor cerești
Eu și celălalt scaun
gol
am încremenit de emoție
Parcă
Duhul Sfânt
cobora
pe
pământ
Și-au început
să mă doară
coardele vocale
5 minute
au trecut
ca
o
eternitate
Ecoul privighetorii
reverberează
în
trupul moleșit de cântec
O lumină adâncă-i gata
să se-nalțe
din
pieptul
meu

Costel Zăgan, Ode gingașe


vezi mai multe poezii de: Costel Zgan


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Adevăr
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.