*** (într-o absenţă totală a simţurilor te retragi) - Nicolae Corlat

într-o absenţă totală a simţurilor te retragi
cum ai retrage o ambasadă dintr-o ţară îndepărtată
pentru că părţile se izolaseră de întreg
încât stelele deveniseră fără să vrei stele fixe
iar orizontul până la care ai fi putut privi
se înstrăinase prea mult

acum ştii că inocenţa e mai bună
decât însăşi cunoaşterea
că un melc e mai sigur de casa lui
decât orice om de pe suprafaţa putredă a pământului

acum când clipele se lasă trăite într-o dezordine totală
îţi cauţi secundele din care ştiai că faci parte
îţi acoperi urechile cu pestelca mamei
aduni încă o dată în lunga şi nemăsurata ta existenţă
timpul

faci o plimbare prin tine
exişti în întuneric numai pentru că ai citit undeva că
melatonina se secretă mai uşor pe întuneric
şi că ţi-ar prinde bine în caz de-un război
declanşat de celule
tragi jaluzelele pe mijlocul ferestrelor
îţi acoperi ochii cu rămăşiţele zilei
te retragi
da
te retragi în nemărginita absenţă a simţurilor
ca dintr-o ţară din care ai retras ambasada
pentru că între tine şi ea
corăbiile uitaseră drumul albastrului
pentru că între ea şi tine
până şi orizontul era atât de străin

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Nicolae Corlat



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.