Când a plecat
Eu am înțeles greșeala mea
Aveam un suflet - unul
Și i-am dat ei cheia
Cetății
Și a plecat
Și de-atunci nimeni
N-a mai putut pătrunde
În suflet - nimeni
Rugina pustiului macină
Palatul ce se sfarmă peste noapte
Și lacătul inimii
A cărui cheie n-o mai am
Mă-nfioară
De ce-ai fugit cu viața mea ?
De ce-ai fugit tu însuți ?
De ce nu mai luat cu tine ?
Și strig acum
Te vei întoarce oare ?
Ca să-mi ucizi singurătatea
Și să rămâi
Să dăinuie palatul
Și apele acelea
Apele ce spală râul
Vor putea spăla rugina ?
Când ai plecat
Am înțeles greșeala
De-i vrea să te întorci
Am s-o repet
Distribuie: